Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 24 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 24-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 24 martie 1998

3. Dezbaterea și adoptarea solicitării Președintelui României privind creșterea efectivelor batalionului de infanterie destinat exclusiv pentru misiuni de menținere a păcii din cadrul rezervei strategice pentru SFOR din Bosnia-Herțegovina

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

................................................

În continuare, voi citi proiectul de hotărâre privind aprobarea suplimentării efectivelor batalionului de infanterie din cadrul rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR în Bosnia-Herțegovina.

"Având în vedere solicitarea Președintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, pentru a aproba creșterea de la 300 la 400 de militari a efectivelor batalionului de infanterie, destinat exclusiv pentru misiuni de menținere a păcii în cadrul rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR în cadrul Bosnia-Herțegovina, în temeiul art. 5 alin. 1 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994 și a art. 1 pct. 27 din Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă suplimentarea de la 300 la 400 de militari a efectivelor batalionului de infanterie destinat exclusiv pentru misiuni de menținere a păcii din cadrul rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR în Bosnia-Herțegovina.

Art. 2. — Cheltuielile aferente suplimentării efectivelor batalionului de infanterie din cadrul rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR în Bosnia-Herțegovina, de la 300 la 400 de militari, se asigură de Ministerul Apărării Naționale.

Această Hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința din 24 martie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituția României.

Semnează președintele Camerei Deputaților Ion Diaconescu și președintele Senatului Petre Roman", în cazul în care va exista un vot pozitiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Tudor. Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar de data aceasta fac o notă discordantă cu Hotărârea Comisiei militare și, pentru că eu am fost cel care a votat împotrivă, mă simt nevoit să fac cunoscută poziția Partidului România Mare în această privință.

Doctrina Națională a Partidului România Mare prevede implicarea statului Român în eforturile comunității internaționale, urmărind consolidarea păcii și securității și facilitând schimburile menite a favoriza procesul destinderii internaționale. Suntem de acord, în acest sens, cu cooperarea militară cu alte țări în România sau în afara ei, dar nu putem fi niciodată de acord cu participarea noastră militară în zone de conflict, în care România nu este implicată în nici un fel, exportând tensiuni sau contribuind la intensificarea lor în interesul unora dintre marile puteri mondiale.

De aceea, ne-am opus și la constituirea batalionului de infanterie din cadrul rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR din Bosnia-Herțegovina și din următoarele motive ne vom opune și în continuare:

1. în privința recentei scrisori a Președintelui României pentru suplimentarea efectivelor acestui batalion, ar fi bine să amânăm discutarea acesteia, deoarece — așa cum
ne-a obișnuit Președintele — după prima reacție datorită unei insuficiente analize politice, diplomatice și militare, este de presupus că va reveni, retrăgându-și și scrisoarea de solicitare a participării, așa cum a făcut, de altfel, și cu solicitarea pentru intervenția din Irak.

2. Nu există nici o cerere, în acest sens, a nici unui for sau organism internațional — nici în scris, nici măcar verbal —, ci numai o sugestie a unui oficial oarecare aflat în vizită prin Bosnia, pe care Președintele s-a și grăbit să o declare cerere oficială și să o înainteze Parlamentului.

3. Nimeni nu a calculat cât costă o asemenea suplimentare, de unde se iau banii, când încă nici nu s-a votat bugetul, iar armata are nevoie de fonduri ca de aer, pentru că există uriașe lipsuri în echipament, tehnică și chiar hrană (vezi recentul caz de toxinfecție alimentară colectivă al unei unități militare din Baia Mare), în urma cărora suferă serios procesul intern de pregătire al armatei, care se va reliefa într-un eventual conflict.

4. Avem recentul, relativ recentul exemplu, de 8 ani, al evenimentelor din decembrie 1989, când militarii Armatei Române, care oricum era mai bine pregătită și echipată decât în prezent, au început să tragă unii în alții, omorându-se reciproc.

Ne tot plângem de lipsa banilor. Oare, chiar așa, nu mai avem ce face cu acești bani necesari suplimentării solicitate, pe care nu numai că nu ni-i cere nimeni, dar ne grăbim noi să îi oferim unor țări mai bogate?

Există informații că, din cei 7.000 de militari ai Statelor Unite în Bosnia, în iunie vor fi retrași 2.000 mii, deoarece Senatul american nu a mai aprobat fonduri pentru această misiune, iar peste alte câteva luni și cei 5.000 de militari rămași vor fi retrași definitiv.

Este firesc deci să apară neofiți care dau îsugestii" țărilor dispuse să cheltuie din sărăcia lor, acolo unde bogăția americană nu mai poate face față, pentru a le înlocui soldații în zone unde în nici un caz interesele României nu sunt de a face pe jandarmul universal cu țările vecine și prietene nouă.

5. Deoarece se tinde ca, pentru prima dată în istoria sa, România să devină un stat agresor și dacă tot nu avem votată doctrina militară națională, în care se va stipula vocația de neagresiune de veacuri a poporului român, propun ca Ministerul Apărării Naționale, care tot face cereri de intervenții militare prin toate părțile globului, să capete denumirea de "Ministerul Intervențiilor Militare în Străinătate", la nevoile altor țări, care nici măcar nu dau dovadă de prietenie față de România.

6. Vom fi de acord cu discutarea acestei cereri dac㗠așa cum a făcut regina Angliei și alți conducători de state — Președintele Constantinescu va solicita intervenții militare în alte țări, începând lista de participare chiar cu fiul său.

7. în încheiere, pentru a reflecta perceperea scrisorii de către poporul român, de care unii guvernanți s-au rupt imediat după alegeri, aș cita din scrisoarea profesorului universitar doctor inginer Gheorghe Mihăiță de la Universitatea "Brâncuși" din Târgu Jiu, intitulată "O strategie pentru parlamentarii români" și care propune ca "votul fiecărui parlamentar de aprobare a sprijinului românesc în astfel de acțiuni să fie condiționat de formarea subunităților de intervenții exclusiv din rândul membrilor formațiunilor parlamentare și rudelor acestora. Condiționarea propusă este cerută de normele morale minime de comportament pentru factorii de decizie asupra soartei națiunilor și, dacă ar fi însușită pretutindeni, omenirea s-ar război mai puțin sau poate deloc."

În concluzie, Partidul România Mare nu va aproba solicitarea Președintelui României prin scrisoarea adresată Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Szabo.

Domnul Szabo Károly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Mă văd nevoit să fac o oarecare clarificare în domeniul terminologiei, reflectând întrucâtva la luarea de cuvânt anterioară, și anume, aș face precizarea că Parlamentul României, mai precis Camerele Parlamentului României nu au în schema lor vreo comisie militară. Așa ceva există în așa-zisul Parlament nord-coreean. Noi avem Comisie de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Am menționat aceasta pentru o anumită precizie, pentru că se trece prea ușor peste acest element; eventual, este o dorință, dar nu o realitate.

În ceea ce privește fondul chestiunii, vă rog să observați că cererea Președintelui nu se referă la trimiterea efectivă în teatrul de operații, ci la suplimentarea efectivelor. Poate că vor fi trimise, poate nu, depinzând de situație. în ceea ce privește mult amintita doctrină și chestiunea neimplicării noastre în zone de conflict din afara teritoriului, eu aș dori să mă declar într-un deplin dezacord cu antevorbitorul, pentru că, bazat pe faptul că zonele de proximitate cu conflicte de genul celor în care sunt implicate și trupele noastre și trupele altor țări, constituie obiectul interesului celor care... sau trebuie să constituie obiectul interesului celor care se ocupă cu siguranța națională și că este un fapt absolut natural. Numai țările democratice uzează de acest lucru și un trecut nu prea îndepărtat a cărui nostalgie revine în această sală, care nu s-a terminat pe vremea aceea, vorbesc despre acest lucru în termenii care au fost pronunțați aici.

În ceea ce mă privește și față de poziția grupului parlamentar pe care-l reprezint, sunt de acord cu cererea Președintelui României exprimată în solicitarea scrisă adresată Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Din sală:

Dacă se cerea să intervenim în Ungaria, erați de acord?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Începem dezbaterea.

Dacă referitor la titlu dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat titlul hotărârii.

Art. 1. Observații? Nu sunt.

Supun votului art. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 1.

Art. 2. Observații? Nu sunt.

Supun votului art. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 2.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Din sală:

Numărați!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Unde scrie că trebuie să număr?

Dacă un lider de grup parlamentar cere verificarea cvorumului sau numărarea, atunci numărăm și voturile pentru. Dacă nu, nu.

Împotrivă? 30 de voturi împotrivă.

Abțineri? 26 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat proiectul de hotărâre.

În continuare, urmează punctul referitor la alocuțiunea președintelui Parlamentului European Jose Maria Gil-Robles-Gil-Delgado.

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor, a sosit în sală Jose Maria Gil-Robles-Gil-Delgado, președintele Parlamentului European. (Aplauze în sală.)

Stimați oaspeți,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să salut astăzi prezența în aula Parlamentului României a domnului Jose Maria Gil-Robles-Gil-Delgado, președintele Parlamentului European.

Domnia sa este un proeminent om politic spaniol, cu o vastă experiență juridică și care a deținut importante responsabilități atât în Executivul Spaniol, cât și în mișcarea creștin-democrată din țara sa și din Europa.

Din anul 1989 Domnia sa este membru al Parlamentului European, în viața căruia s-a implicat activ, fapt reflectat și de alegerea înaltului nostru oaspete în funcția de președinte al acestui for european.

După cum vă este cunoscut, Domnia sa a participat, în aceste zile, la o întâlnire cu președinții parlamentelor țărilor asociate la Uniune din Europa Centrală și din Est. Această întâlnire are deja un caracter tradițional, aflându-se acum la a 5-a sa ediție.

Rolul acestor întâlniri este de a permite o cunoaștere cât mai directă a stadiului de pregătire a statelor asociate pentru aderare la Uniunea Europeană și a problemelor cu care aceste state se confruntă, în dificilul efort ce vizează atingerea standardelor de performanță necesare integrării în această prestigioasă structură politică și economică europeană, precum și modalitățile în care parlamentele pot contribui la atingerea acestor obiective.

Faptul că oferta României de a găzdui această reuniune a fost acceptată este — sperăm noi — semnificativ pentru încrederea care ni se acordă și poate fi considerat o dovadă suplimentară că, la nivelul Parlamentului Uniunii Europene, candidatura României nu este deloc privită disciminatoriu.

Din delegația Parlamentului European mai sunt prezenți în sală:

  • domnul Arie Oostlandr, raportor al Parlamentului European privind lărgirea Uniunii Europene; (Aplauze în sală.)
  • domnul Tomas Agi, președintele Parlamentului din Estonia; (Aplauze în sală.)
  • doamna Maria Forody, vicepreședintă a Adunării Naționale din Ungaria; (Aplauze în sală.)
  • domnul Alfred Cepanis, președintele Parlamentului din Letonia; (Aplauze în sală.)
  • domnul Vitautas Lansbergis, președintele Parlamentului din Lituania; (Aplauze în sală.)
  • domnul Ianis Podovnic, președintele Parlamentului din Slovenia. (Aplauze în sală.)

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să fac o scurtă prezentare biografică pentru domnul Jose Maria Gil-Robles-Gil-Delgado, președintele Parlamentului European.

Spaniol, născut la Madrid în 1935, este fiul unui cunoscut om politic spaniol care, fiind exilat de către regimul franchist, a trăit o bună parte a copilăriei sale și a tinereții sale — mă refer la domnul Jose Maria Gil-Robles — în Portugalia.

La întoarcerea sa în Spania a urmat cursurile Facultății de Drept din Salamanca.

A devenit consilier al Cortes-urilor spaniole, obținând înaltul Ordin al Juriștilor al Parlamentului Spaniol.

A practicat avocatura. Este autorul a numeroase publicații juridice.

Din 1962 este membru al mișcării creștin-sociale democrate din Spania.

Din 1972 — membru al Uniunii Creștin-Democrate a statului spaniol, formată cu partidul Naționalist Basc, Partidul Unit Democratic din Catalania, Partidul Stângii Democrat- Creștine și Partidul Democraților Creștini Sociali.

A fost ales secretar general al Uniunii Creștin-Democrate în 1977.

Din 1985 este vicepreședintele Fundației pentru Umanism și Democrație, legată de Fundația Conrad-Adenauer, iar din 1989 — membru al parlamentului European, reprezentând Partidul Popular Spaniol, actualmente partidul de guvernământ din Spania.

A fost președintele Comitetului pentru afaceri instituționale în Parlamentul European, iar din ianuarie 1997 este președintele ales al Parlamentului European.

Salutăm această remarcabilă personalitate a politicii europene. (Aplauze în sală.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 31 mai 2020, 4:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro