Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 24 noiembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 24-11-1997 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 24 noiembrie 1997

6. Dezbaterea textelor aflate în divergență în cele două Camere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării (se votează trimiterea la Birourile permanente reunite)

Domnul Petre Roman:

................................................

Textul de divergență la Legea pentru modificarea și completarea Legii arendării.

Din partea comisiei de mediere, vă rog. Domnul deputat Cristea, poftiți!

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de mediere a adoptat varianta Senatului. Discuția în plenul Camerei Deputaților a mers pe varianta Camerei Deputaților. Deci, în divergență, din raportul de mediere, există numai punctul al treilea, alin. 2, în sensul că Camera Deputaților a adoptat varianta acceptării "subarendării", Senatul a acceptat varianta respingerii "subarendării". Deci, strictă procedură, este de pus la vot care din aceste două variante va fi adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Domnul senator Triță, poftiți!

Domnul Triță Făniță:

Domnilor președinți,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Consider că am obligația ca în această ședință a Camerelor reunite ale Parlamentului României să informez și în același timp să argumentez în legătură cu următoarele considerente.

Este important să luăm o decizie în cunoștință de cauză și de aceea vă supun atenției motivele care au determinat Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură, plenul Senatului, precum și comisia de mediere, să agreeze varianta Senatului privind textul adoptat de Camera Deputaților, potrivit căruia arendașul, care este investitor, poate, cu acordul scris al proprietarului uzufructualului sau deținătorului legal, să subarendeze, în total sau în parte, bunurile care fac obiectul contractului de arendare.

Înainte de toate, este necesar să subliniez ceea ce este unanim acceptat de către toți specialiștii, precum și în legislația țărilor dezvoltate și anume că arendarea are menirea să creeze exploatațiuni agricole viabile și nu trebuie să îmbrace un caracter speculativ.

În condițiile în care un investitor arendează suprafețe mari pentru că dispune de capitalul necesar și subarendează la prețuri mai mari, face un act cu caracter speculativ atât asupra terenurilor, cât și asupra micilor subarendași.

În opinia Senatului, așa cum a rezultat din dezbateri și din soluția adoptată, pământul nu face obiectul unei acțiuni speculative iar producătorii agricoli trebuie să fie protejați. Este normal ca ei să arendeze direct pământul pe care doresc și pot să-l exploateze în condiții bune și nu prin instituția subarendării. Se creează o verigă intermediară cu interese specifice care poate să aducă daune considerabile întregului mecanism de piață în realizarea și comercializarea producției agricole.

Subarendarea, cunoscută și în alte țări, este din ce în ce mai mult apreciată ca o soluție depășită, nepotrivită, în condițiile agriculturii moderne, orientate spre un înalt randament, spre obținerea unor profituri cât mai mari, ceea ce implică și costuri mai mici.

Reamintesc că în România, subarendarea practicată în trecut pe scară largă a avut efecte defavorabile și pentru agricultură și pentru țăranul român.

Au fost necesare legi speciale pentru a înlătura efectele subarendării.

Consider, domnilor președinți, doamnelor și domnilor colegi, că proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendei nr. 16/1994, în forma în care a fost adoptată de Senat, respectiv fără instituția "subarendării", corespunde nevoilor actuale din agricultura țării și vă propun să votați raportul comisiei de mediere în forma în care v-a fost prezentat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Avramescu. Apoi domnul senator Csap" și apoi din partea comisiei de la Camera Deputaților, domnul deputat Cristea.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În discuțiile care au fost în Camera Deputaților, cei care au susținut eliminarea textului au pornit de la considerentul că apărând mai mulți intermediari, respectiv subarendașii, ar crește costurile, ceea ce ar avea efect asupra prețurilor. Cei care au susținut menținerea textului au pornit de la ideea că prețurile se stabilesc nu în funcție de costuri, ci se stabilesc pe piață, în funcție de legea cererii și a ofertei.

Acestea sunt lucruri cunoscute, dar vreau să atrag atenția dumneavoastră asupra unui alt aspect.

Prin eliminarea acestui articol, subarendarea se va putea face pentru că, conform principiului juridic că îceea ce nu este scris, este permisî, prin contracte între proprietari și arendași se pot prevedea tot felul de condiții, respectiv subarendarea și pentru semănat și pentru întreținut pământul, și pentru strâns recolta, și așa mai departe.

Textul Camerei Deputaților vine în acest domeniu tocmai printr-o circumscriere a posibilităților de subarendare și anume — așa cum spune aici — arendașul, care este un investitor (atrag atenția: care este un investitor, deci numai în acest caz), să subarendeze în total sau în parte, și textul curge.

Pentru acest motiv, asupra căruia vă rog să reflectați, propun menținerea textului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Csapo.

Domnul Csapo Iosif:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Instituția "subarendării" este un element constitutiv al mecanismelor economiei de piață și o pârghie economică, legislativă și administrativă, prin care se poate asigura o flexibilitate mai accentuată și o eficiență mai sporită a activităților din domeniul agrar.

Subarendarea precum și arendarea se referă la bunuri agricole care nu cuprind numai terenuri agricole productive, dar și cele neproductive, cuprind și terenurile ocupate de construcții și instalații agrozootehnice, amenajările de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice, platformele și spațiile de depozitare, precum și animalele, construcțiile de orice fel, mașinile și utilajele.

Subarendarea construcțiilor sau instalațiilor zootehnice favorizează modificarea rapidă a profilului de producție și adaptabilitatea mai accentuată a producătorilor la cerințele pieței.

Subarendarea platformelor și spațiilor de depozitare diversifică destinația de folosire, amplifică gradul de valorificare al acestora.

Subarendarea mașinilor sau a utilajelor agricole poate asigura o exploatare mai eficientă, valorificând potențialul economic, financiar sau profesional al unor întreprinzători, mai ales al specialiștilor agricoli care pot dispune de mijloacele necesare desfășurării unor activități de producție, impuse de modificările raportului dintre cerință și ofertă, caracteristică unei economii de piață funcționabile.

Subarendarea unor terenuri agricole poate contribui la valorificarea unui potențial financiar existent, care într-o anumită perioadă poate fi introdus în procesul de producție profitabil.

Ținând cont de cele afirmate, precum și de faptul că subarendarea se realizează cu acordul scris al proprietarului, eliminarea restricțiilor din Legea nr. 16/1994 privind subarendarea este nu numai benefică dar și necesară în scopul revigorării mecanismelor economiei de piață în agricultură, în industria alimentară, în domeniul circulației bunurilor agricole, în valorificarea potențialelor economice și financiare latente, în valorificarea capacităților profesionale nepuse în valoare din lipsa mijloacelor de producție adecvate.

în consecință, propun adoptarea textului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul senator Apostolache.

Domnul Victor Apostolache:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Domnul președinte al comisiei mi-a ușurat sarcina, dar aș vrea să vin cu alte argumente pentru a susține propunerea Senatului și a comisiei de mediere privind eliminarea acestui articol.

Nu aș vrea să reiau argumentele pe care le-am prezentat la comisia de mediere, întrucât consider că au fost aduse la cunoștință când s-a prezentat raportul.

Trebuie să remarc, totuși, că nu am întâlnit în programul de guvernare o asemenea prevedere. Abia acum, după ce Guvernul a catadicsit să ne trimită pentru dezbatere Memorandumul cu F.M.I.-ul, am descoperit în Acordul ASAL că se cere amendarea Legii nr. 16/1994, care să prevadă: subarendarea; arendarea către persoane ce nu au cetățenie română și investitori străini; luarea în arendă a unor unități, ferme ce administrează pământ din proprietatea statului; ca perioada pe care se arendează să fie stabilită între părțile contractante; ca deciziile referitoare la arendă să fie luate de părțile contractante, fără nici o mențiune legată de plată în numerar sau natură; definirea drepturilor proprietarilor, arendașilor sau ale moștenitorilor.

Doamnelor și domnilor, toate prevederile acestui acord s-au îndeplinit, cu excepția "subarendării", care a fost respinsă de Senat.

Suntem astăzi puși în situația să legiferăm sau să respingem așa ceva.

Majoritatea poate impune menținerea "subarendării" și prin aceasta să dovedească că Memorandumul reprezintă programul de guvernare și nu ceea ce s-a adoptat în învestitura Guvernului.

La Legea liberei circulații a terenurilor, care a trecut prin Senat zilele trecute, s-a aprobat vânzarea terenurilor din extravilan, inclusiv persoanelor juridice cu capital majoritar străin.

După adoptarea acestei prevederi, a devenit mult mai evident, cine și pentru cine susține arendarea către persoane care nu au cetățenie română și investitori străini.

Domnul Petre Roman:

Domnu' senator, sunt obligat să vă întrerup, pentru că doresc să vă referiți la textul în cauză și nu la alte chestiuni care nu fac obiectul textului supus spre votare astăzi. Deci, vă rog să vă mențineți asupra textului.

Domnul Victor Fuior (din sală):

E pe text, domnule președinte!

Domnul Petre Roman:

Vreți să vă citesc eu textul? Vă rog. Vă rog să vă mențineți în limitele acestui text.

Domnul Victor Apostolache:

Am înțeles, domnule președinte. Deci în acest mod, prin cumpărare, prin arendare, prin subarendare, se pot prelua suprafețe în anumite zone, de diferite firme care pot crea foarte ușor un monopol. Un monopol care să impună atât preț cât și anumite baremuri. Dacă aceasta se urmărește nu avem decât să adoptăm așa ceva. Da, trebuie să avem în primul rând în vedere că a rămas singura pârghie pe care o putem elimina, în fața a ceea ce s-ar putea să ne compromită practic agricultura și producătorul român.

Aș vrea să-i contrazic pe colegii mei care au prezentat o serie de idei în susținerea acestei instituții a "subarendării".

În primul rând, faptul că noi ne înșelăm când spunem că arendașul este neapărat un investitor. Arendașul poate lua în arendă și imediat să subarendeze, domnilor! Lucru care v-a scăpat.

De asemenea, dacă avem în vedere și art. 25, în care se prevede: "Contractele de subarendare, încheiate potrivit prevederilor prezentei legi le sunt aplicabile dispozițiile din lege privind încheierea, înregistrarea și executarea contractului de arendare", este foarte clar, domnilor, că legiferăm prin această prevedere o instituție care nu are ce căuta acum. Dacă, într-adevăr, dorim o instituție a subarendării, aceasta trebuie să venim cu ea într-o lege specială.

Ca atare, susțin eliminarea acestui articol și a art. 25.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Șteolea. Și, dacă mai sunt cereri, o să propun ca să votăm închiderea dezbaterilor, pentru că ele au luat deja proporții.

Poftiți, domnule deputat!

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ce ne privește, grupurile parlamentare P.U.N.R., poziția noastră a fost constantă, începând de la dezbaterea în comisii, dezbaterea în plenul celor două Camere, separat, cât și atunci când s-a dezbătut raportul comisiei de mediere, adică respingem ideea subarendării.

Deci, suntem de acord cu varianta adoptată de Senat la acest alineat al art. 3.

De ce? Fiindcă subarendarea, în momentul de față nu servește nimănui. în momentul de față atenția trebuie s-o acordăm proprietarului de teren cât și exploatației agricole. Aceasta include, bineînțeles, și arendașul. Introducerea unui element suplimentar în această relație, acel subarendaș, complică în momentul de față relația directă, economică și financiară, între proprietarul de teren și arendaș. Fără îndoială, acest lucru, în momentul de față, în care experiența în relația proprietar de teren-arendaș, este la nivelul, să zicem... destul de redus, în sensul inexistenței unei experiențe a acestei relații din care să câștige ambii, lasă calea deschisă introducerii acelui element care nu poate fi decât elementul de speculă în această relație.

De altfel, văd că este o insistență puternică pentru ideea de subarendare, un antevorbitor făcea enumerarea, de fapt, să zicem, contrară firescului, subarendarea și apoi arendarea. Poate, în spatele acestei enumerări se ascunde și altceva, și alt interes.

După părerea noastră, această nouă instituție, introdusă în momentul de față, înseamnă introducerea intermediarismului, a buticăriei și în agricultură.

Susținem, așa cum am spus, varianta Senatului.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Sunt înscriși încă 5 vorbitori și vă propun să sistăm dezbaterile după aceste cinci luări de cuvânt.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Prin votul marii majorități, după aceste cinci luări de cuvânt sistăm dezbaterile. Urmează domnul senator Turianu, apoi domnul deputat Lăpușanu.

Domnul Corneliu Turianu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Precizez de la început că voi susține fără rezerve punctul de vedere exprimat de președintele comisiei noastre de specialitate, domnul senator Triță Făniță, la care s-a raliat și domnul senator Apostolache.

Dați-mi voie, totuși, să mă desprind de argumentele de oportunitate și să revenim pe tărâmul strict juridic.

De la bun început trebuie să plecăm de la definiția ce înseamnă arendator. în sensul legii civile române, în calitate de arendator contractul poate fi încheiat de către proprietar, uzufructual sau deținătorul legal al bunurilor care formează obiectul contractului și are dreptul la exploatarea agricolă a terenurilor respective, și are capacitate, respectiv îndeplinește condițiile necesare pentru încheierea contractului de locațiune, căci contractul de arendare nu este decât o varietate de specie a contractului de locațiune.

Precizez că, spre deosebire de regulile aplicabile locațiunii, arendașul nu poate avea niciodată calitatea de arendator, potrivit legii române. Sub sancțiunea nulității absolute, arendașul nu poate subarenda nici total nici parțial bunurile agricole arendate, chiar dacă arendatorul ar fi de acord. (Aplauze.)

Deși legea nu prevede expres, interdicția de a subarenda atrage după sine și interdicția de a ceda contractul de arendare, căci cesiunea, vânzarea, dreptul de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decât subarendarea. Astfel fiind, nu se poate admite nici schimbul între doi sau mai mulți arendași, schimbul reprezentând în materie de locațiune o dublă, o multiplă cesiune, ceea ce legea română nu permite. Deci, eu zic și vă rog să votați eliminarea acestui text de lege din Legea arendării.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Lăpușan, apoi domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Comisia pentru agricultură s-a dezbătut foarte intens și cu foarte multe argumente, mai toate au fost prezentate aici. Eu am să încerc să le aduc pe cele mai puțin amintite. într-adevăr, instituția aceasta a subarendării nu aduce nimic bun, chiar dacă pe undeva se vorbește despre subarendașii investitori, ca o condiție care ar putea veni în avantajul arendașului sau chiar al proprietății și al exploatației agricole. Eu cred că instituția subarendării, care a fost practicată îndelung în istoria agriculturii românești, este o instituție de ev mediu, este total depășită, fără să mai amintesc că ea este, de fapt, cauza răscoalei din 1907 (Vociferări, se strigă: Huo!, Huo!), despre care nu s-a vorbit mai nimic în acest an.

Subarendarea nu ar face altceva decât scindarea exploatațiilor agricole.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Oare nu vrem noi să creștem exploatația agricolă de la proprietăți de 1,8 hectare undeva peste 10–15 hectare, care să fie o medie acceptabilă pentru România?! Sigur că ne dorim exploatații și mai mari, de sute sau chiar mii de hectare; or, prin subarendare nu facem altceva decât divizăm exploatația, pentru că un arendaș poate să subarendeze, sau ar putea să subarendeze toată suprafața pe care a luat-o în arendă sau o parte din ea. Este un caz particular când ar subarenda întreaga suprafață, în celelalate cazuri sigur că exploatația s-ar diviza.

În cazul în care subaredarea s-ar produce pentru întreaga suprafață sau nu, între proprietar și administratorul efectiv al exploatației agricole, adică subarendașul, am introduce un intermediar care fără să facă nimic ar câștiga și el, de la 0 până la 100% din valoarea arendării. Consider că varianta Senatului, care a fost susținută de aproape jumătate din membrii Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților, este varianta bună de adoptat pentru interesul agriculturii românești.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Dumitrașcu; se pregătește domnul senator Bold.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor colegi de toate felurile, problema subarendării este o problemă cu bătaie lungă în timp, și înapoi și înainte.

În privința lui înainte, în sensul de în viitor, o asemenea soluție nu va avea rezultate bune, din punct de vedere practic, al producției. Adevărul este că subarendarea în această situație va deveni un element negativ pentru cel care, chipurile, beneficiază de subarendare, atențiune!, pentru cel care beneficiază de subarendare, întrucât trebuie să țină deasupra lui și pe arendaș și pe proprietar, cât și pentru țară în ultimă instanță, dacă mai credem în existența unei țări.

Domnilor,

Îmi amintesc de un tablou privind Revoluția Franceză. în cadrul acelui tablou, cel mai jos era țăranul nenorocit, deasupra lui stătea ceva ce ar fi în genul unui subarendaș, deasupra ăluia stătea arendașul, deasupra lui stătea proprietarul și cel mai de jos trebuia să ducă tot greul acestui sistem nenorocit de exploatare. S-a spus aici, domnilor, și am auzit creată o atmosferă de respingere fără judecată, bineînțeles, a acestor realități — că 1907 s-ar datora sistemului de subarendare. Problema era următoarea — nu, și în 1997 situația poate fi aceeași, situația este asta, situația era aceasta: mai întâi era un arendaș care lua 220.000 de hectare, atențiune!, 220.000, acel arendaș subarenda în corpuri mari de suprafață unui subarendaș care, la rândul lui, subarenda mergând până spre țăranul care ducea tot greul.

Domnilor,

Nu știu de ce, dar nici atunci și nici acum nu românii, atențiune!, nu românii, și nu fac aici nu știu ce propagandă, dar nu românii ar avea de câștigat. Nu mă interesează cine. Barem la începutul secolului capitalul rămânea totuși în țară, astăzi nu va rămâne.

Mă uit la unii dintre dumneavoastră și mă cuprinde mila, mila față de poporul român, că e la dispoziția dumneavoastră.

Să trăiască România! (Aplauze.)

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Bold, apoi domnul deputat Cristea.

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Rămân 3 aspecte esențiale care pledează pentru votarea ca atare a eliminării subarendării, ca o condiție de a nu promova în continuare măsuri de degradare a agriculturii.

Domnilor,

Aceasta ar favoriza, în primul rând, în condițiile promovării Legii circulației terenurilor agricole, posibilitatea unor instituții, unor persoane juridice străine să cumpere teren și să-l subarendeze, pentru că ei nu exploatează. Aceasta este prima chestiune.

A doua. Ar însemna să reînființăm instituția vechililor de odinioară, ca persoane care exploatează o dată în plus, alături de arendaș, micul proprietar.

În al treilea rând, ar însemna să sărăcim total pe acel proprietar cu 2,53 ha, cât este media proprietății în România, și care nu ar avea posibilitatea nici măcar a unei existențe precare.

Domnilor,

Trebuie votată ca atare varianta comisiei de mediere și a Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Cristea, ultimul vorbitor.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să aducem lucrurile exact acolo unde sunt, lăsând puțin chestiunile istorice la o parte.

În primul rând, proprietarul încheie un contract de arendare cu un arendaș, în care sunt stipulate toate condițiile; subarendarea nu are nici o legătură cu proprietarul, subarendarea nu înseamnă apariția unui intermediar, că nu are între cine și cine să existe acest intermediar. Subarendarea nu înseamnă, decât pentru cei care nu vor să privească realitatea așa cum este, speculă, pentru că nu există și nu poate să existe așa ceva. Subarendarea (și eu pledez pentru acest punct de vedere și vreau să răspund aici unui antevorbitor: există așa ceva în programul de ajustare structurală a agriculturii românești, în programul guvernamental) nu înseamnă decât o poartă deschisă pentru investiții în agricultură, pentru că aceste investiții n-au venit în agricultură. Realitatea celor 7–8 ani de zile, de când discutăm de un sistem normal economic ne demostrează acest lucru. Vreau să vă spun următorul lucru, pe care dumneavoastră l-ați uitat: proprietarul este cel care decide dacă se face sau nu se face subarendarea. Scris! Numai cu acordul scris al proprietarului.

Aș vrea să vă mai spun un singur lucru, stimați colegi: piața este cea care stabilește prețul produselor agricole. Faptul că în această lege se permite subarendarea nu înseamnă că cineva este obligat să facă acest lucru, nu înseamnă că arendașul va fi într-un fel sau altul obligat, nu înseamnă că proprietarul va fi obligat să accepte. Va accepta dacă are un astfel de interes, un interes economic. Piața este cea care reglează prețul produselor agricole peste tot în lume, și așa este normal să se întâmple și în România. Iar mai departe, faptul că în proiectul de lege se face o prezicere care cred că este necesară: că un astfel de contract nu vizează decât arendașul și subarendașul, pe partea pe care aredanșaul urmează să o câștige din această investiție este un lucru bun, pentru că obligativitatea contractului stabilește regulile care trebuie respectate de toți.

Acesta este motivul pentru care Camera Deputaților a votat acest punct de vedere și pe care eu îl susțin în această dezbatere.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, îmi pare rău, dar luările de cuvânt au luat sfârșit în conformitate cu votul tuturor.

Vă propun să trecem la vot. Vă reamintesc că este o lege organică și sunt necesare minimum 243 de voturi.

Supun la vot eliminarea propusă de comisia de mediere și adoptată de Senat.

Cine este pentru eliminare?

136 de voturi pentru. Pentru eliminare.

Voturi Împotrivă? împotriva eliminării. 89 de voturi împotriva! (Aplauze.)

Degeaba, că nu s-a obținut nimic.

Abțineri? 5 abțineri.

Din sală:

Nu este cvorum!

Domnul Petre Roman:

Cvorum este, dar nu sunt întrunite voturile pentru o lege organică. în consecință, procedura indică necesitatea ca această chestiune să fie readusă în discuția Birourilor permanente reunite.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Conform art. 38 din Regulamentul ședințelor comune, adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice, care n-au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului ședințelor comune, se face cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Practic, în situația de astăzi există două texte, unul dintre ele a fost... sau una dintre soluții..., dar în realitate este vorba de un text, textul Senatului, sau soluția Senatului a fost supusă la vot și nu a obținut, așa cum s-a anunțat rezultatul, votul necesar pentru acceptare conform art. 38.

După părerea mea, trebuie supusă la vot și a doua soluție. Problema este ce se întâmplă dacă nici aceasta nu va obține rezultatul necesar. în acea situație, îmi permiteți să revin la microfon pentru a expune un alt punct de vedere în legătură cu această soluție.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Se subînțelege că dacă 136 au fost pentru și 89 împotrivă acesta este textul pentru varianta cealaltă. Am mai adoptat asemenea proceduri. Eu sunt de acord că nu este, stricto-sensu, același lucru, însă este clar că am acceptat întotdeauna că, din două variante, dacă ești împotriva uneia ești pentru cealaltă.

Eu vă propun să vă duceți argumentația până la capăt.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Eu aș fi înclinat să accept soluția dumneavoastră, pentru că pe fond sunt de acord cu ceea ce a arătat domnul senator Triță Făniță. Problema este că, fiind vorba de o lege organică, oricare dintre soluții are nevoie de 243 de voturi. în condițiile în care nici una dintre cele două soluții nu poate să întrunească numărul necesar de voturi, atunci, așa cum s-a întâmplat și în legislatura anterioară, legea se promulgă fără un text la poziția respectivă. Cu alte cuvinte, nici una dintre soluții nu întrunește punctul de vedere cerut de regulament pentru acceptarea sa la nivelul Parlamentului și, așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii, la capitolul respectiv, la articolul respectiv nu vom avea un text. Cu alte cuvinte, nu vom avea o soluție acolo.

Aceasta este, dacă îmi aduc aminte în mod corect, soluția la care s-a ajuns și cu alte ocazii, atunci când am avut situații de acest gen.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

În cazul acesta nu se poate! Chiar presupunând că soluția dumneavoastră ar avea un sens, aici nu se poate pentru că ar însemna eliminarea, ori pentru eliminare nu au votat destui. De aceea, eu am propus readucerea în Birourile permanente reunite.

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să vă spun că textul art. 38 vorbește despre adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență. Noi, până la urmă, nu am votat, noi trebuie să votăm textele ca atare, chiar dacă soluția de eliminare, implicit înseamnă că aici textul ca atare a fost conceput a respinge subarendarea. Aceasta este de fapt soluția; eliminarea, din acest punct de vedere, înseamnă totuși existența unui text subînțeles, care înseamnă de fapt interzicerea subarendării. Dar nu s-a spus acest lucru și atunci s-a acceptat că prin eliminare, în mod implicit textul era cel de interzicere a subarendării.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, dar constat din nou că dacă s-ar promulga legea fără text, asta înseamnă în mod direct că se elimină textul; or, pentru eliminare nu au votat destui. Soluția pe care o propun este cea corect㠗 să o readucem în fața Birourilor permanente reunite.

Eu vă propun să adoptăm această poziția și o supun votului.

Din sală:

Nu există așa ceva!

Domnul Petre Roman:

Cine este pentru retrimiterea la Birourile permanente reunite?

Vă rog să numărați.

151 de voturi pentru.

Voturi Împotrivă?

92 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea a fost adoptată.

Din sală:

Nu este cvorum!

Domnul Petre Roman:

Cvorum este: 152+92. Avem cvorum.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Sigur că acest vot nu este un vot trecut în Regulamentul ședințelor comune, nici măcar în Regulamentul celor două Camere, care pot să prelungească într-un fel ceea ce are ca dispoziții Regulamentul ședințelor comune.

Domnul deputat Năstase a avut dreptate când a spus că în momentul în care nu există voturi pentru — conform regulamentului — o variantă sau alta, textul se elimină de la sine și nu tragem concluzia dumneavoastră că eliminarea ar însemna de fapt eliminarea și a textului votat pentru o asemenea variantă.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,...

Domnul Ioan Gavra:

Dați-mi voie, domnule președinte!

Domnul Petre Roman:

Nu, aceasta se referă la o procedură care este deja depășită, domnule deputat!

Domnul Ioan Gavra:

Nu-i depășită, tocmai aici este problema, dumneavoastră ați depășit-o neregulamentar. Ați supus la vot ceva ce nu prevede regulamentul. Dumneavoastră nu puteți trimite Birourilor permanente un text al celor două Camere. Vă rog să-mi citiți Regulamentul ședințelor comune sau în Regulamentul Senatului sau al Camerei Deputaților, prin care un text neadoptat se trimite birourilor.

Este ceva ce nu există în Regulamentele Camerei Deputaților, Senatului și ședințelor comune.

Vă mulțumesc.

Este vot neregulamentar. (Discuții, comentarii.)

Domnul Petre Roman:

Și eu vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 iulie 2020, 6:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro