Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 23-09-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Kovács Csaba Tiberiu, secretari.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bună dimineața!

Vom începe activitatea noastră cu intervențiile deputaților.

 
Acsinte Gaspar - abordarea raporturilor pe care Constituția le stabilește între forul legislativ și Guvern;

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea, aș dori să mă refer la o problemă de strictă actualitate și de o importanță covârșitoare pentru viața noastră parlamentară.

Este vorba de raporturile pe care Constituția le stabilește între forul legislativ și Guvern, despre poziția și funcțiile celor două autorități publice în sistemul politic românesc, în concordanță cu principiile generale ale democrației constituționale într-un sistem democratic pluralist.

În discursul rostit în fața Parlamentului României la 11 decembrie 1996, cu ocazia prezentării Programului de guvernare și a listei Guvernului, domnul Victor Ciorbea, candidatul desemnat de Președintele țării pentru funcția de prim-ministru, afirma: "În următoarele 6 luni, Guvernul va elabora și va pune în aplicare o serie de programe, a căror haină legislativă va fi croită împreună cu dumneavoastră, parlamentarii României".

Această aserțiune a viitorului prim-ministru lăsa să se întrevadă, pe de o parte, stabilirea, în limitele constituționale, a unui cadru de conlucrare între Parlament și Executiv, iar, pe de altă parte, hotărârea din urmă de a transpune, fără întârziere, programul de guvernare în măsuri legislative.

Din păcate, perioada ce a urmat ne-a oferit o cu totul altă concepție a Executivului cu privire la raporturile sale cu Parlamentul în ceea ce privește derularea procesului legislativ în ansamblul său.

Așa cum sunt reglementate în Constituția României din 1991, raporturile Parlamentului cu Guvernul sunt circumscrise funcției de control parlamentar. Rezultă, așadar, prin definiție, că între cele două autorități, autoritatea publică care are vocația și instrumentele constituționale pentru a se impune în raport cu Guvernul este Parlamentul.

Din momentul în care Guvernul a fost învestit cu votul de încredere, prin voința suverană a reprezentanților națiunii, acesta este dator să-și transpună programul de guvernare în primul rând prin măsuri legislative, Parlamentul fiind cel care îi validează inițiativele. În nici un caz, Constituția nu a creat un mecanism instituțional grație căruia Guvernul ar avea prerogativa să se substituie în vreun fel funcției esențiale a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Guvernul este dator să adopte măsuri pentru punerea în executare a legilor votate de Parlament. De aceea, este absurd să se creadă că funcția legislativă se află în echilibru cu funcția executivă, că, altfel spus, "a face legea" este egal cu "a o executa". Executarea legii este, prin definiție, subordonată legiferării. În anumite condiții Parlamentul poate, totodată, autoriza Guvernul să emită norme cu putere de lege, prin ordonanțe.

Delegarea legislativă este o modalitate de conlucrare între Parlament și Guvern, în virtutea principiului separației și colaborării puterilor în stat, în temeiul căruia Guvernul este învestit cu exercitarea, în anumite condiții, a unei funcții legislative. Fiind vorba de o putere delegată, ea nu se poate acorda decât prin lege, Guvernul neavând, potrivit Constituției, o putere de reglementare proprie, cu excepția sferei hotărârilor pentru organizarea executării legilor, care, însă, nu au caracter legislativ, ci numai executiv. Legea de învestire a Guvernului cu o anumită competență legislativă poate fi o lege specială de abilitare. Numai în situații excepționale, când nu a fost posibilă adoptarea în prealabil a unei asemenea legi, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență.

Inventiv până la limita extremă a jocului politic, ce frizează abuzul constituțional , Guvernul Ciorbea a recurs, din rațiuni numai de el știute, la folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență, preluând de fapt, funcția legislativă a Parlamentului.

O simplă situație comparativă în ceea ce privește emiterea ordonanțelor de urgență de către Guvernul condus de primul-ministru Nicolae Văcăroiu și Guvernul condus de primul-ministru Victor Ciorbea, arată că în perioada 1992-1996, Guvernul Văcăroiu a emis, în 4 ani de guvernare, 19 ordonanțe de urgență, dintre care 7 au ca obiect rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, în timp ce actualul Guvern a emis 51 de astfel de acte normative, dar într-un interval de numai nouă luni. La acestea se mai adaugă și cele 70 de ordonanțe emise în baza legilor de abilitare.

Ne exprimăm nedumerirea că, la nivelul Guvernului, nu se cunosc prevederile Constituției, potrivit cărora ordonanțele de urgență se pot emite numai în cazuri excepționale, când, în mod obiectiv, nu a fost posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi cu procedură de urgență, nici chiar prin modalitatea angajării răspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege. Este datoria Guvernului ca, în asemenea situații, să justifice caracterul excepțional al recurgerii la ordonanțele de urgență, pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii justeții adoptării măsurii respective. Or, Guvernul Ciorbea ignoră voit o asemenea cerință firească.

Sunt numeroase ordonanțe care, prin obiectul reglementării, nu justificau recurgerea la această procedură. Au devenit celebre, ajungând până la Consiliul Europei, cele două ordonanțe de urgență privind modificarea și completarea Legii învățământului și Legii administrației public locale.

Dincolo de cifrele și situațiile statistice comparative, rezultă nu numai lipsa de profesionalism a actualului Guvern și incapacitatea sa organizatorică de a-și aduce la îndeplinire angajamentele asumate în fața Parlamentului, dar și lipsa voinței politice de a se conforma programelor pe baza cărora a căpătat votul de încredere al forului legislativ.

Rezultă, astfel, o discrepanță uriașă între promisiuni și realizări, care demonstrează, cât se poate de evident, nerealismul angajamentelor, intenția clară de a înșela nu numai pe alegători, dar și pe cei care au acordat votul lor de încredere actualului Guvern. Ceea ce este extrem de grav și doresc să atrag atenția asupra acestui lucru, este faptul că o asemenea optică sau strategie de a guverna țara continuă.

Încercând să motiveze excesul Guvernului în emiterea de ordonanțe de urgență, unii lideri ai formațiunilor politice majoritare dădeau asigurări că această practică va înceta odată cu începerea sesiunii din toamna acestui an, când Parlamentul va fi repus în funcția sa principală, și anume aceea de unică autoritate legiuitoare a țării.

În realitate, lucrurile stau altfel. După 1 septembrie, Guvernul a continuat să adopte ordonanțe de urgență și nu sunt semne că va înceta această practică, atât de gravă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Față de cele arătate, considerăm că în cadrul constituțional existent, Guvernul nu este învestit, chiar dacă se bucură de o susținere parlamentară lejeră, să "submineze" Parlamentul, impunându-i măsuri situate în afara jocului politic democratic, cum ar fi: pretenția de a i se delega puterea legislativă, de a emite ordonanțe de urgență fără justificarea intervenției unei situații excepționale ș.a.

Statul de drept, pe care ne străduim să-l consolidăm și să-i dam substanță prin activitatea autorităților publice, presupune stabilirea unor legături optime între forul legislativ și Guvern, în cadrul constituțional stabilit, și nu subordonarea Parlamentului de către Guvern.

Grupul parlamentar al PDSR urmează să-și definească o poziție fermă în legătură cu dezbaterea în Camera Deputaților a proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanțelor de urgență, mergând până la neparticiparea la acele ședințe consacrate unor astfel de proiecte.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Vasile Vetișanu - prezentarea unor mesaje ale celor două biserici surori: Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-catolică;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu. Se pregătește domnul deputat Florin Buga.

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Întrucât suntem sub influența și presiunea informațiilor furnizate de domnul ministru de externe Adrian Severin, după care asupra unor marcanți lideri de mari partide, cât și asupra unor ziariști de mare prestigiu ar apăra vina de spionaj în favoarea unei țări străine, în nume propriu, cer de urgență ca domnul ministru Adrian Severin să prezinte în fața Parlamentului României explicațiile de rigoare, care să lămurească această afirmație din absolut toate punctele de vedere. (Aplauze)Vă mulțumesc.

Intervenția mea de astăzi se referă însă la două mesaje primite de către cei mai mulți deputați, dacă nu chiar de toți, de la cele două biserici surori, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-catolică, unită cu Roma.

În mesajul trimis către deputații din Parlamentul României al Episcopatului Ortodox Român din Transilvania, se arată că există o legitimă îngrijorare față de ofensiva antiortodoxă și antiirenică pe care Biserica Catolică de rit oriental, greco-catolică, o întreprinde în sânul Parlamentului României.

Se afirmă că proiectul pe care l-au prezentat senatorii nu-și propune decât să obțină principiul că Parlamentul este îndrituit să hotărască prin lege un partaj patrimonial între două confesiuni religioase și mai departe se consideră, într-un mod foarte surprinzător, că în 1948, cei care au devenit ortodocși prin constrângere politică, trebuie oare să revină la uniatism prin constrângere economică?

Afirmațiile acestea sunt dintr-odată surprinzătoare, pentru că ceea ce s-a petrecut, se știe, în 1948, și activitatea și lupta pe care o duc astăzi cei dornici să recupereze bisericile luate în 1948, a fost un act al Guvernului de atunci.

Deci, conflictul nu este între Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-catolică, ci este vorba că Parlamentul României și statul român sunt cei care trebuie să hotărască în această problemă.

De aceea, înțelegerea adevărată a acestui mesaj trebuie să țină seamă de acest aspect.

Pe de altă parte, mesajul care vine din partea Mitropoliei Române unite cu Roma greco-catolică, prin Înalt Prea Sfinția Sa Lucian Mureșan, are în vedere organizarea unei sărbătoriri la Blaj, între 16-19 octombrie a.c., cu ocazia revenirii în dulceața pământului său natal, cum se spune, a lui Inochentie Micu Klein, care aștepta și dorea să ajungă aici obșteasca înviere.

Aș propune, în încheiere, ca cei doi arhiepiscopi ortodocși care semnează mesajul, cei patru episcopi și arhiereul vicarial să treacă de la dialog la fapte și să participe la aceste serbări care vor avea loc la Blaj.

Vă mulțumesc.

 
Florea Buga - intervenție în favoarea despăgubirii celor ce lucrează în agricultură și au suferit de pe urma calamităților;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Buga. Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Florea Buga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca unul care reprezint în Camera Deputaților un județ cu mare pondere agricolă și fiu de țăran, îmi permit să încep declarația mea politică prin parafrazarea Luceafărului poeziei românești, spunând: "Copil fiind, miriști cutreieram/Și la picioare țepi și rugi mă sângerau", prin care se poate ușor înțelege că și eu, ca de altfel mulți dintre dumneavoastră, cunosc foarte bine viața țăranului român de ieri, dar mai ales pe cea de azi.

Și, dacă aceasta, viața lor, ar mai fi liniștită, plină de bucurii și împliniri ca altădată, aș reproșa, de aici, din această aulă, părinților mei ce sunt acum în viața de apoi, prin versurile lui Octavian Goga: "De ce m-ați dus de lângă voi,/De ce m-ați dus de acasă?"

N-o pot face însă, și mă bucur, pentru că tabloul de astăzi al satului este atât de sumbru, țăranii, atât de sărăciți, părăsiți și singuratici, încât nici un tânăr nu mai dorește să rămână fecior la plug, să mai rămână la coasă.

Pe ei nu-i mai ajută nimeni, sau aproape nimeni. Agricultorii din Teleorman sunt acum nu numai îngrijorați, ci ceva mai mult decât atât: sunt înspăimântați de teama că nu-și mai pot cultiva pământul.

N-au ajuns la ei nici până acum mașinile agricole promise în campania electorală, creditele bancare cu dobândă mică, în timp ce cerealele și produsele animaliere sunt achiziționate la prețuri de batjocură.

Se așteaptă o perioadă când nu vor mai avea nici ce vinde, nici ce mânca, pentru că, parcă, nici Dumnezeu nu mai ține cu ei, ca și când el ar fi și țărănist, și udemerist, și usedist, aducându-le peste munca lor ba o grindină, ba o inundație, ba o alunecare de teren.

Doamne, iartă-mă, și nu le mai distruge lor sutele de mii de hectare cu diverse culturi, pentru care li s-au promis, în regim de urgență, despăgubiri de miliarde de lei.

Numai că nu a fost așa. În județul Teleorman au fost calamitate peste 120 de mii de hectare, pagubele ajungând la circa 132 miliarde lei. Din 1996 până acum, s-au trimis păgubiților numai 16 miliarde lei, iar de diferența de peste 114 miliarde, nici nu se mai vorbește.

Sătenii din județul meu mă întreabă: cu ce să înființăm noile culturi, domnule deputat? Cu ce bani să recoltăm porumbul?

Aud, oare, domnul ministru Ciumara și domnul ministru Dinu Gavrilescu aceste strigăte de durere? Cu siguranță că nu. Ei au uitat că pentru țărani pământul e și scump și sfânt, că e și leagăn și mormânt, așa cum spunea un mare poet român. Probabil că guvernanții au ajuns la concluzia că le e mai folositor și mai productiv fără investiții, numai cel pentru mormânt.

Prin necultivarea sutelor de mii de hectare, foamea îi va nemulțumi și se apropie vremea când pe vinovați nu-i vor mai ierta.

Solicit Guvernului Victor Ciorbea să trimită grabnic, nu cupoanele de care se vorbește în aceste zile în Parlament, ci sumele cu care vor fi despăgubiți toți aceia care lucrează în agricultură și au suferit de pe urma calamităților, pentru a putea demara lucrările de toamnă. De nu, vom avea un 1998 fără produse agricole, un an de foamete și de sărăcie.

Cine are acest interes?

 
Lazăr Lădariu - evocarea unui moment al redeșteptării naționale  - manifestările de la Târgu Mureș din 20 septembrie;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Florian Udrea.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Duminică, la Târgu-Mureș, la adunarea populară care a urmat parastasului pentru pomenirea eroilor care s-au aruncat în viforele timpului pentru ca România să fie azi rotundă, din zecile de mii de piepturi ale românilor ardeleni mureșeni, aflați în fața Catedralei Sfintei Învieri, până departe, spre tâmpla căruntă a Carpaților, a răsunat la unison cuvântul "unitate".

Duminică, la Târgu-Mureș, sub cuvintele atenționare, "Limba oficială este limba română" și "Dreptate pentru români în România", sub dăinuirea tutelară a celor trei cuvinte "mamă, tată și Ardeal", s-a rostit unul dintre marile adevăruri ale timpului: frontul românesc este azi în Ardeal.

Duminică, la Târgu-Mureș, pentru prima oară, după martie '90, adunați în gândul înălțător al înaintemergătorilor ardeleni, deciși că nu vom ceda nici o palmă de pământ, chiar de vom intra în mormânt, mureșenii, vinovați doar de iubirea de neam, le-au spus acelor udemeriști, mereu cu obsesia priorităților neostoite, că în Ardeal niciodată n-or fi aduse căștile albastre, pentru că nu va fi temei de sânge pentru "iugoslavizarea" României.

Duminică, la Târgu-Mureș, cei nedispuși să fie, cum doresc unii, slugi și cerșetori la noi acasă, nici să vorbim limba noastră în altă limbă, au decis să pună piciorul în prag, pentru a nu se mai întreba odată cu poetul: totuși, unde au fost românii, când tăiară pe Viteazul?

Duminică, la Târgu-Mureș, s-a strigat "Libertate pentru Ilașcu". Un strigăt ca o durere, însoțit de un adevăr dominant: libertatea fără unitate nu poate fi concepută.

Păcat că Guvernul antinațional nu a învățat încă doina înaltului domn al limbii române, Mihai Eminescu.

Păcat că domnilor Ciorbea și Constantinescu ne le pasă că întorc România la vremea tălmacilor de limbi străine.

Păcat că unei conduceri cu nostalgii fanariote, care aplaudă înstrăinarea pentru totdeauna a sfintelor teritorii românești, le este atât de departe suferința celor de la Nistru până la Tisa.

Păcat că Guvernul care face abstracție de cei mai nefericiți și mai triști ca noi, permite și acceptă uitarea în temnița de la Tiraspol a lui Ilie Ilașcu, lăsat singur să-și urce crucea pe golgota suferinței, printre baionetele Armatei a 14-a, coloană de sprijin a falsei Republici Transnistrene.

Toate acestea au fost spuse la Târgu-Mureș tocmai în ziua echinocțiului de toamnă, nu întâmplător în fața viitoarei Catedrale cu hramul Sfintei Învieri.

La ceasul redeșteptării conștiinței naționale, voința românilor mureșeni, adunați la sânul eternei Vetre Românești, s-o luăm ca un jurământ și, în același timp, ca un avertisment.

Vă mulțumesc.

 
Florian Udrea - despre regimul vizelor pe care le solicită cetățenii români pentru a călători în Vest;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florian Udrea. Se pregătește domnul deputat Ioan Bivolaru.

 

Domnul Florian Udrea:

Stimați colegi, permiteți-mi să vă aduc în atenție o problemă care se referă la regimul vizelor pe care le solicită o serie de români, atunci când doresc să-și viziteze rudele și trec printr-o serie de porți obligatorii, foarte, foarte consumatoare de valori și de timp.

După aproape 8 ani de libertate în democrație, românii care solicită vize par a fi considerați și tratați de multe din misiunile occidentale din România ca infractori, iar șicanele la care sunt supuși sunt cumplite.

Cetățenii români nu pot călători în Vest decât dacă primesc o invitație oficială din partea unei instituții sau persoane fizice.

Pentru obținerea vizei, sunt necesare biletele de călătorie dus-întors, cartea de muncă în original, fotografii. Trebuie completate nenumărate formulare și achitate taxe tot mai mari.

Pentru ca românul să poată prezenta acest morman de acte în fața ghișeului, trebuie să-și petreacă în umilință zile și nopți în fața consulatelor, să se îmbrâncească, să se calce în picioare, să-și ia apa și mâncarea cu el, fie că vine de la Baia Mare, Oravița sau Botoșani. Imagini ce țin de perioada de tristă amintire.

Asemenea scene întâlnim la Consulatele Italiei, Franței, Austriei, Greciei și Belgiei. Programul de lucru cu publicul este restrâns, de două-trei ore pe zi, patru zile pe săptămână, ceea ce a făcut ca mafia paralelă să înflorească, să prospere, să perceapă taxe grase, pentru a se introduce actele în față, sau obținerea vizei. În fața ghișeelor urmează interviul, interogatoriul. Apoi, schimbarea rutelor de călătorie, că unele țări nu mai acordă românilor vize de tranzit.

Atitudinea statelor occidentale vizavi de români se bazează și pe nepăsarea și indolența autorităților de la București.

Oare Franța, sora noastră mai mare, nu poate, după atâția ani de democrație în România, să schimbe optica în privința acordării vizelor?

Diplomația românească are multe de făcut în acest sens, mergând până la principiul reciprocității în privința acordării vizelor.

Tragem un semnal de alarmă ferm pentru recuperarea demnității și verticalității românilor, pentru a fi tratați cu respect și în mod civilizat de către aceste reprezentanțe.

Obiectivul-cheie al Ministerului de Externe ar trebui să fie reglementarea acordării vizelor pentru cetățenii români la nivelul celorlalte state centrale europene. Acordul de la Shengen trebuie să fie și pentru noi o prioritate pentru a obține viza pe mai mulți ani și cu intrări multiple.

Oare ce a întreprins domnul ministru Adrian Severin în acest sens, pentru a concretiza schimbarea de care vorbea, după atâția ani în acest domeniu al vizelor?

Vă mulțumesc.

 
Ioan Bivolaru - atenționare asupra unor nenumărate și nemăsurate nemulțumiri ce vor decurge din iminenta promulgare a noii legi a fondului funciar;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Bivolaru. Se pregătește domnul deputat Sever Meșca.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iminenta promulgare a noii Legi a fondului funciar, modificată, nu va însemna, cum era de așteptat, accelerarea aplicării acestei legi prin îmbunătățirea celei vechi, ci declanșarea unor nenumărate și nemăsurate nemulțumiri care mocnesc încă de pe acum, ce vor culmina cu un nou val de frământări sociale ce se va adăuga la valurile frământărilor îngrijorătoare, care sunt produse de actuala guvernare.

După ce în Camera Deputaților legea a trecut fulgerător, în disprețul față de ceea ce gândește și dorește marea majoritate a lucrătorilor agrari, cu sprijinul necondiționat al membrilor Uniunii Social-Democrate, în Senat, ordonanța respectivă a avut aceeași soartă, făcând inutilă intervenția cât de cât benefică a vreunei comisii de mediere ulterioare.

S-a mediatizat intens faptul că PD-ul ar fi condiționat în Senat, printr-un Protocol cu PNTCD-ul, soarta unui vot final, obținând o așa-zisă răsunătoare victorie în interiorul coaliției guvernamentale, dar a cărei binefacere va fi suportată de marea masă a locuitorilor rurali.

Nimic mai fals și trebuie demontat acest mit, că PD-ul este marele sprijinitor al unei țărănimi debusolate de noile politici agrare. Prin votul acordat, PD-ul a demonstrat încă o dată că puțin îi pasă de acest important segment social și de problemele lui, când interesele de grup, sau de partid, sunt mult mai importante.

Suntem obligați să recunoaștem că artizanul restituirii integrale, această negură din noua Lege a fondului funciar, deputatul Vasile Lupu a avut dreptate când a remarcat, după votul final din Senat, cu privire la așa-zisul Protocol încheiat între PD și PNTCD: "Acest Protocol nu aduce nimic nou". Ceea ce, tradus mai pe înțelesul celor mulți și interesați în problemă, înseamnă că PNTCD și-a rezolvat problema punctuală din Contractul cu România pentru cei puțini din țară și de aiurea, în vederea obținerii celor 30 de arginți, contribuind din plin PD-ul în această afacere.

Pentru că - și opinia publică trebuie să fie bine informată - cacialmaua funciară referitoare la blocarea retrocedării a 50 de hectare teren arabil și 30 de hectare de pădure, există. Nimic nu blochează, în noua lege, restituirea unor astfel de suprafețe. Se amână doar cu câteva luni momentul declanșării acestei hotărâri nestrămutate a PNTCD-ului.

Se impune în mod firesc ca PD-ul să producă explicit garanția în fața electoratului rural, pe a cărui bunăvoință o curtează acum, că această cacialma nu va avea loc și că are capacitatea de a impune în noile legi preconizate modificarea prevederilor actualei legi ce așteaptă promulgarea, în ce privește limitarea suprafețelor sub limitele impuse de PNTCD.

Cum se va putea impune în acele momente PD-ul și cu sprijinul cui?

Depășesc retorica acestor legitime întrebări și consider că PD-ul nu poate proba aceste garanții.

Ne așteptam ca modificările la Legea fondului funciar să le producă specialiștii din agricultură, iar noua lege să poarte pecetea interesului pentru această bogăție a țării - pământul și binefacerile sale.

Dar aceste modificări au fost impuse de către unii avocați și noua lege poartă pecetea interesului acestora față de coeficientul de umplere a sălilor tribunalelor și, bineânțeles, a buzunarului propriu, în disprețul profund față de ceea ce gândește și vrea marea majoritate a locuitorilor satelor, pentru drumul reformei în agricultură, pentru că acest drum al reformei din agricultură este sortit să treacă prin sălile tribunalului.

Vă mulțumesc.

 
Sever Meșca - răspuns celor care etichetează unele partide, în mod gratuit, drept partide extremiste;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sever Meșca. Se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sever Meșca și se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

 
 

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne vom referi astăzi la un subiect care ar putea apărea unora dintre dumneavoastră pur teoretic sau răspunzând numai unor exigențe semantice, și anume calificarea unor partide politice în mod gratuit, drept partide extremiste.

Partidul România Mare consideră ca fiind total depășită această practică nefericită, apărută cu ani în urmă, atunci când discursul nostru politic părea exagerat în comparație cu acela al unor forțe care făceau paradă de europenism și care încercau să ne discrediteze cu un apelativ care părea degradant.

Partidul România Mare se adresează acum atât acelor partide care se consideră, și poate sunt, adversarii noștri politici firești, cât și acelor partide care periodic găsesc motive serioase pentru apropierea de noi și pentru cooperarea la nivel local și național. Dat fiind faptul că încă de la înființare, permanent, Partidul România Mare a satisfăcut pe deplin exigențele sistemului democratic înscriindu-se în mod legal la tribunal atât în 1991, cât și în 1996, participând fără rezerve la alegeri și obținând sprijinul unui important segment al electoratului, organizând acțiuni numai într-o atmosferă de civism ireproșabil, orice încercare în plus în sensul etichetării sale cu apelative inflamante și gratuite este în mod evident neconstituțională.

În această ordine de idei iese în evidență iresponsabilitatea actualului ministru de externe, Adrian Severin, care a făcut pe lângă alte declarații aberante și nedorite, inclusiv afirmația că Partidul România Mare, dar și Alianța Civică ar fi formațiuni extremiste.

Stimați colegi,

În mod sistematic, pozițiile adoptate de Partidul România Mare au fost exprimate cu mijloace admise de democrație, mijloace pe care noi le considerăm însăși baza democrației. Sistematic, Partidul România Mare a făcut din lupta pentru apărare a marilor interese ale țării pentru protejarea demnității naționale, principalul său obiectiv.

De asemenea, Partidul România Mare a declanșat o luptă fără menajamente împotriva marii corupții, indiferent unde a identificat-o și indiferent de pericolele pe care această luptă le-a indus. Partidul România Mare își face din această consecventă atitudine morală un titlu de glorie. Noi suntem mândri de faptul că multe dintre semnalările noastre din presă, dar nu numai, au fost preluate și de alte publicații care au adâncit investigațiile și au determinat reacții firești, chiar dacă uneori întârziate, ale structurilor de apărare ale statului.

Stimați colegi,

Partidul România Mare respinge însă cu fermitate atitudinea unor medii politice, conform căreia luările de poziție în interes național trebuie să genereze blamarea noastră ca extremiști și antieuropeni, în timp ce aceleași atitudini adoptate de adversarii noștri politici trebuie să le aducă acestora laude și un bene merenti de la națiune.

Cu toată considerația pe care o avem pentru dumneavoastră, partenerii noștri de viață politică, doamnelor și domnilor colegi, nu putem să nu subliniem că această politică a dublului standard va umple de ridicol pe toți aceia care vor persevera în ea. Chiar și cel mai înverșunat dintre detractorii noștri va recunoaște că în toate luările noastre de poziție, fie că a fost vorba despre corupție înarmată, poliție, servicii secrete, fie că a fost vorba despre trădarea intereselor naționale, despre imoralitate sau despre distrugerea economiei naționale, noi am avut dreptate și a fost bine că semnalele noastre au constituit puncte de plecare pentru alți lideri de opinie individuali sau colectivi.

Partidul România Mare apreciază că actuala noastră creștere de popularitate în rândurile electoratului este un semn incontestabil al faptului că noi am avut și avem dreptate. Invităm toate partidele politice să nu înlocuiască competiția dintre programe, lupta de idei, de atitudini cu practica etichetărilor, cu politica axiomelor de genul "Acest partid este extremist pentru că am spus-o noi, credeți și nu cercetați" .

Eliminarea etichetărilor va conduce la dezbateri parlamentare civilizate și fructuoase, pe de o parte, și la creșterea probabilității de realizare a unei cooperări reale și eficiente cu partide ce se doresc apropiate, pe de alta.

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Ionescu - comentarii în legătură cu Tratatul de bază cu Rusia și înapoierea tezaurului românesc;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu și se pregătește domnul deputat Nicolae Popa.

 

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută, domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, a făcut o deplasare în Rusia la invitația omologului domniei sale din Duma de Stat, Ghenadi Zelejniov.
Potrivit informațiilor transmise de mass media din țara noastră, vizita nu s-ar fi încheiat cu rezultate promițătoare și liniștitoare pentru partea română. La foarte puțin timp de la reîntoarcerea acasă a domnului Diaconescu, președintele Comisiei de politică externă din Dumă, domnul Vladimir Lutkin, a făcut o declarație care dovedește acest fapt. Cele ce au fost spuse de parlamentarul rus au darul să dovedească încă o dată, dacă mai era nevoie poziția retrogradă de mare putere și de dictat pe care situează Rusia când este vorba de încheierea unor tratate internaționale cu anumiți parteneri sau când trebuie să se achite anumite obligații.

Secretarul Comisiei de politică externă a Dumei a spus printre altele că Duma nu va ratifica tratatul de bază cu România, dacă în documentul respectiv, "se vor face referiri la Pactul Ribbentrop-Molotov".

În privința deselor și îndreptățitelor solicitări făcute de România către Rusia de a ni se înapoia tezaurul nostru ce se află de multe zeci de ani acolo, același domn Lutkin a declarat că aceată problemă "...ar putea fi soluționată în viitor de cele două guverne, rus ș român, dar nu oricum, ci numai în condițiile în care statul român va fui obligat să dea ceva în loc".

În legătură cu aceată problemă, parlamentarul rus a mai spus: "Nu trebuie să fim luați de proști și să fim obligați să dăm fără să primim ceva în schimb". Ce anume ar dori să primească partea rusă pentru a ne înapoia ceea ce este al nostru, dat Rusiei spre păstrare cu acte în regulă, cu angajamente și cu obligații asumate de bună voie, domnul Lutkin n-a precizat.

În legătură cu aceste două probleme, cea a tratatului de bază cu Rusia și cea privind înapoierea tezaurului românesc, îl rugăm cu respect pe domnul președinte Ion Diaconescu să ne spună ce a discutat concret cu omologul domniei sale la Moscova și care au fost pozițiile celor două părți. Cunoscând toate acestea, ne vom putea da seama cât este adevăr, cât este speculație și cât este fabulație în cele declarate de secretarul de politică externă din Duma Rusiei.

Îl rugăm totodată pe domnul prim-minsitru Victor Ciorbea și pe domnul ministru de externe Adrian Severin să ne spună ce intenționează să facă imediat și în perspectivă în principal în rezolvarea corectă și rapidă a înapoierii tezaurului românescu din Rusia. Aceasta este o problemă arzătoare care interesează pe toți românii și de aceea organele statale românești trebuie să-i acorde o atenție specială nu peste ani și decenii, ci acum în zilele noastre.

Vă mulțumesc.

 
Neculai Popa - prezentarea mesajului minerilor din județul Alba;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa și se pregătește domnul deputat Miron Mitrea.

 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem martorii uneia dintre cele mai zguduitoare și de proporții drame din istoria țării, este vorba de drama mineritului din România. Această dramă nu a ocolit nici zona Munților Apuseni.

Ca reprezentant al minerilor din județul Alba, vin în fața dumneavoastră să le exprim nemulțumirea față de prevederile Ordonanței nr. 22 de restructurare și de lichidare a minelor. Minerii din Munții Apuseni o spun răspicat, nu au nevoie de cele 15-20 de salarii, ci de locuri de muncă din care să-și poată întreține familia, să-și poată asigura existența zilei de mâine. Disperarea minerilor din Apuseni este la fel de intensă și de tulburătoare ca și disperarea minerilor din alte centre miniere ale țării care cer, recurgând la amenințări și la acțiuni agresive, să fie trecuți pe listele de șomaj pentru a intra în posesia compensațiilor oferite cu o generozitate surprinzătoare de către Guvern. În ceea ce ne privește, nu punem în discuție aici nevoia de lichidare a minelor neperformante, ci modul în care ea se face. Cel puțin până în prezent acel mod de acțiune practică pentru restrcuturarea mineritului este derutant, dacă nu chiar haotic. După derularea măsurilor de până acum aveam impresia că Guvernul își propune nu atât restructurarea, cernerea mineritului românesc, ci lichidarea lui. Iată doar câteva greșeli fundamentale pe care le face Guvernul. Mai întâi, este aberant să se facă restructurarea unor ramuri de bază, a unor ramuri situate în zona resurselor primare, fără să se știe care sunt orizonturile restructurării întregii economii. Pe scurt, ce mai păstrăm și ce dezvoltăm și modernizăm din ce avem? Spune ministrul industriilor că în următorii 15 ani, necesarul de lignit se estimează la 27-33 de milioane de tone, cel de huilă la 3,5-5 milioane de tone. Dar cum a fost determinat acest necesar, când nu există încă o strategie a energeticii românești în care să se contureze clar care este perspectiva producției de energie bazată pe cărbune. Așa se face că nici nu a fost bine lansat programul de restructurare în producția de cărbune, și o unitate a Regiei autonome a lignitului "Oltenia" se vede pusă în situația de a alimenta producția pe stoc, pentru că termocentralele refuză să mai cumpere cărbune. Și este vorba de prima regie de lignit care a reușit să producă în condiții profitabile.

În al doilea rând, pentru a evita ripostele sociale, de acum de temut din partea minerilor, Guvernul a recurs la ademenirea acestora prin cea mai bizară ordonanță, nr.22, pe care a dat-o. Impactul social, psihoza creată de ademenirea minerilor cu 15-20 de salarii plătite drept compensații au detonat întregul sistem al mineritului românesc. Sunt absolut tulburătoare scenele petrecute în toate zonele miniere ale țării, scene cu minerii înghesuindu-se la coadă pentru a cere să se treacă în șomaj, cu minerii care-și părăsesc în disperare apartamentele, cu mnerii uluiți de tot ce se întâmplă în jurul lor.

Riscăm să pierdem totul în condițiile haosului creat. Riscăm să aducem în stare de incapacitate de a-și organiza munca chiar și societățile miniere cele mai performante.

În sfârșit, considerăm ca fiind extrem de grav faptul că pentru satisfacerea poftei de odihnă a minerilor se ajunge ca piața să fie invadată de o imensă cantitate de bani, circa 1500 de miliarde de lei care, neavând la bază nici măcar un kilogram de cărbune, vor agresa prețurile și vor relansa spirala inflaționistă. Se apreciază că puseul inflaționist va ajunge la 6-7% lunar până la sfârșitul anului. Da, susținem nevoia de restructurare în minerit, dar nu oricum. Nu după ureche, nu în afara oricărui simț de răspundere, față de perspectiva acestei ramuri încă vitale pentru perspectiva României. Vă mulțumesc.

 
Miron Tudor Mitrea - denunțarea politicii Guvernului în programul restructurării și al forței de muncă;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea, se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, principala sarcină a opoziției este să supravegheze și să critice măsurile pe care puterea le ia, dar este normal și onest ca atunci când sunt realizări să le subliniem. Și eu astăzi vreau să subliniez în fața dumneavoastră două "realizări" notabile ale actualei puteri.

Una dintre problemele foarte discutate în ultimii ani a fost aceea a vânzării prin subevaluare a activelor și societăților comerciale de către FPS. Ea a dispărut din atenția publică actuală, deoarece Guvernul a rezolvat această problemă, a hotărât că toate societățile se pot vinde fără limită de preț, deci subevaluarea a fost scoasă ca termen din limbajul nostru politic. Ne vindem cui vrea, cu cât dă, în funcție de interesul celor care le vând și nu mai subevaluăm nimic.

După aceea transformăm regiile autonome în societăți naționale, în societăți comerciale și le vindem și pe ele tot fără limită de preț și ajungem la a doua realizare, vindem tot ceea ce avem, ca și patrimoniul. Și, ne-a mai rămas un singur lucru. Ne-a mai rămas forța de muncă, probabil principala bogăție a României în această perioadă și, de fapt, în toate timpurile. Și printr-o politică care mie îmi creează senzația unei inconștiențe totale intrăm în piața forței de muncă, așa cum intră elefanții în farmacii, trimitem oamenii acasă fără să le dăm nici un fel de șansă, uităm că există acea oală mare și lungă care se numește șomajul de lungă durată, din care este foarte greu să recuperăm un muncitor, uităm că acești oameni trebuie să-și întrețină familiile, uităm că prin șomajul de lungă durată se vor descalifica, și atunci când poate alt guvern va găsi resursele și voința politică să creeze locuri de muncă vom constata că între timp am distrus forța de muncă, așa cum spuneam - bunul cel mai de preț pe care îl avem la ora actuală.

Nu văd altfel cum poate fi interpretată această politică de mituire a forței de muncă și transformarea ei, pentru scurtă durată, în șomeri de lux ca, după aceea, după ce trece perioada de euforie și după ce vor cheltui milioanele de lei, să vedem cum se vor descurca, să-i lăsăm să bată pe la ușile închise ale oficiilor de muncă, unde locurile de muncă promise în campania electorală nu există. Nu cred că a existat și sper să nu existe în istoria României o diferență mai mare dintre promisiunile electorale referitoare la forța de muncă, la partea socială a politicii care va fi desfășurată și realitatea crudă, decât în cazul puterii care la ora actuală conduce România.

Am spus că tactica pământului pârjolit a fost o tactică care a dat rezultate în timpul istoriei României în fața cotropitorilor. M-am întrebat și mă întreb dacă actuala guvernare confundă doar secole și nu confundă cumva și dușmanii.

Vă mulțumesc.

 
Ilie Neacșu - câteva observații referitoare la politica externă a României;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu și se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Înainte de a-mi începe declarația politică aș vrea să fac următoarea mențiune, permisă de regulament. În ziarul "Național" de astăzi a apărut un document elaborat de către parlamentarii acelei găști desprinse din PDSR, condusă de domnul Boda, prin care Partidul România Mare este catalogat partid de extremă dreaptă. Îi avertizez pe stimații colegi din această grupare că îi vom avea în vizor în perioada următoare, chiar dacă ne-au rugat să-i lăsăm în pace, pentru că ei sunt cu intenții bune.

Stimați colegi,

Sunt nevoit astăzi să recunosc în fața dumneavoastră că în ultima lună, politica externă a României este supusă unor noi exigențe și necesități care până mai ieri îi erau străine. Cei mai de seamă reprezentanți ai actualei puteri au înțeles greu că România trebuie să depășească o dată pentru totdeauna politica de conjunctură în care ne aruncăm orbește în brațele nu știu cărei mari puteri, efemeră și ea ca toate marile imperii menționate de istorie sau umilindu-ne în fața unui anume organism politic, militar sau financiar mondial. Ar trebui să li se întoarcă spatele, ce-i drept diplomatic, de cei pe lângă care s-au gudurat mai toți demnitarii de seamă ai actualei puteri pentru a pricepe că nici o țară din lume nu poate fi indiferentă la tumultul veșnic existent în spațiile întinse ale Chinei și Rusiei.

Stimați colegi,

Gheața a fost spartă în mod surprinzător de președintele Emil Constantinescu care a vizitat în prima parte a acestei luni China comunistă. Este vorba de aceeași persoană care în campania electorală prezidențială a făcut gafa monumentală declarând în fața milioanelor de telespectatori că pentru România relațiile cu Taiwanul sunt mai importante decât cele cu China.

Iată că domnul președinte realizează cu întârziere, ce-i drept, că China comunistă nu este o țară oarecare și că politica internă și externă a acestui stat care hrănește un sfert din populația globului nu este una de conjunctură, iar liderii politici chinezi nu se pierd cu firea în fața nimănui. Însuși faptul că președintele chinez a apelat la un proverb românesc, "Apa trece pietrele rămân", pentru a dmonstra că China rămâne pe poziții, indiferent de direcțiile din care bate vântul, spune mult. Din păcate, sensul real al proverbului nu a fost perceput corect de delegația României, domnul Emil Constantinescu fiind prins pe picior greșit de serviciul partenerului. Cu toate bâjbâielile delegației noastre, mai ales cele care aparțin protocolului și serviciului de pază, vizita în China se constituie într-un moment de revenire a politicii externe românești.

Înțelegând că orice am face, cămașa fiind totdeauna mai aproape de corp decât paltonul, relațiile cu Rusia trebuie îmbunătățite cât mai repede, domnul Ion Diaconescu, șeful PNȚCD, al CDR și președintele Camerei Deputaților, a făcut primul pas vizitând săptămâna trecută Moscova. Rezultatele sunt mulțumitoare, dar ne întrebăm noi, cei catalogați de domnul Galbeni, membru al delegației, drept kaghebiști, comuniști etc. nu era mai bine ca aceste gesturi diplomatice să fie întreprinse mai devreme? Noi încercăm de 7-8 ani să-i convingem pe cei aflați la putere că Rusia și China nu trebuie privite doar prin prisma doctrinei lor politice, ci în primul rând ținând seama de potențialul lor economic, de resursele de care dispun și nu în ultimul rând de influența pe care aceste țări o au pe toate meridianele lumii.

Sunt convins că nici la această oră domnul Adrian Severin nu pricepe ce avem noi în comun cu Rusia și China. Aud că, mai nou, după ce încă nu s-a lămurit asupra formulei apei se ocupă de spioni, provocând sigur un scandal dorit de mass media.

Și, pentru că tot se vorbește de câtva timp de remaniere, nu credeți, stimați colegi din băncile puterii, că domnul Severin nu are nici în clin nici în mânecă cu diplomația? Mai ales că principalul său protector, datorită căruia s-a cocoțat pe scaunul lui Titulescu, a părăsit România? Scos din diplomație, domnul Severin ar servi prin absența sa politica externă a României, care în ultima vreme nu a realizat în afară de promisiuni deșarte nimic concret. Poate le dăm o idee veteranilor PNȚCD.

În încheiere, mai în glumă, mai în serios, îi întreb pe șefii Convenției care este următoarea țară pe agenda vizitelor oficiale Cuba? O fi vre una să ne trezim cu domnul Emil Constantinescu sau cu domnii Diaconescu, Dejeu și Galbeni, însoțiți de Ticu Dumitrescu, braț la braț pe străzile Havanei cu Fidel Castro, gesticulând amenințător spre nord, unde imperialiștii americani își fac de cap.

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - prezentarea unor probleme ce vizează amplasarea inscripțiilor bilingve și situația Muzeului Carpaților Răsăriteni;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea și se pregătește domnul deputat Ana Gheorghe.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În calitate de deputat de Covasna vă prezint, pe scurt, două lucruri.

1. Adresa ordin nr.2770/10.09.1997 a Consiliului Județean Covasna, semnată de către domnul Orban Arpad, președintele acesteia, către primăria orașului Întorsura Buzăului, județul Covasna, prin care cerea aplicarea Hotărârii privind imediata amplasare a inscripțiilor bilingve, transmisă de Departamentul pentru protecția minorităților naționale la 08.09.1997, sub semnătura domnului ministru Gheorghe Tokay.

Domnul ministru Tokay și domnul ministru Orban și-au dat mâna pentru o nouă infamie. Orașul Întorsura Buzăului cu o populație de 8626 locuitori are numai 86 de cetățeni români de etnie maghiară, deci români sunt 99%. Cu demnitate și patriotism, primarul Gheorghe Baciu, reprezentant al Partidului Democrat, a refuzat să execute ordinul infam. Române întrebarea ce va face Guvernul Ciorbea. Va demite primarul român care s-a purtat demn și legal știind că trăiește în țara care se cheamă România, sau va ajunge Guvernul la concluzia normală, aceea a demiterii, a alungării din Guvernul României a ministrului Tokay, cel care visează la Ungaria Mare, așa cum o fac mulți lideri ai UDMR-ului.

2. Prin Hotărârea Guvernului din 27.11.1996, de Guvernul Văcăroiu, este vorba, s-a înființat Muzeul Carpaților Răsăriteni pentru a salva valorile culturale ale românilor din Harghita și Covasna. A urmat Legea bugetului aprobată de domniile voastre chiar acum câteva luni, prin care s-a acordat acestui muzeu 1miliard 800 mii de lei. Suntem la sfârșitul lunii septembrie și pentru acest muzeu nu s-a deblocat nici un leu. Am cercetat și am aflat de ce. UDMR-ul se opune cu înverșunare, prin oamenii săi din Guvern, pentru a nu se crea acest muzeu, ca să nu fie salvate valorile culturale românești din Harghita și Covasna. Se dorește, evident, distrugerea acestora. Asta în timp ce în cele două județe funcționează 6 muzee secuiești, cu bani de la bugetul de stat. Iată o nouă dovadă a faptului că Guvernul Ciorbea nu se arată a fi românesc.

Și acum un lucru, în final, care ne privește pe toți. Luna trecută, deci exact o săptămână se împlinește de atunci, lunea trecută pe 15 sept.1997, într-o jumătate de minut doar, Camera Deputaților a respins un proiect de lege, al meu, vizând modificarea Legii nr.42/1991 privitoare la revoluționari. Ceream ca recompensele materiale să fie acordate doar urmașilor, martirilor și răniților. În aceeași săptămână, deci sâmbătă, 20 sept.1997, Guvernul a aprobat un proiect de lege având aceeași idee cu proiectul meu. Astfel, a făcut un act de dreptate. Sper ca informația din ziarul "Adevărul" de astăzi, conform căruia la mijloc este o nouă minciună guvernamentală să fie infirmată. Deci într-o jumătate de minut Camera Deputaților a respins un proiect pe care însuși Guvernul îl acceptă ca pozitiv. Rămâne întrebarea dacă este vreo legătură între respingerea rapidă, fulgerătoare a proiectului meu și faptul că ședința în care acesta a fost respins a fost condusă chiar de către unul dintre profitorii revoluției și ai Legii nr.42, domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Radu Berceanu.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Ana (HD) - punerea în discuție a problemei Văii Jiului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana Gheorghe și se pregătește domnul deputat Nicolae Vasilescu, care este ultimul pe listă.

 

Domnul Gheorghe Ana:

Stimate domnule președinte,

Distinse doamne,

Stimați domni deputați,

În campania electorală din toamna anului 1996, intrată deja în tradiția românilor drept campania minciunilor nerușinate, toți politicienii aflați acum la putere au promis votanților, pe lângă marea și sarea, păstrarea sau asigurarea locurilor de muncă ca una din principalele măsuri de protecție socială.

Președintele României, aflat acum în exercitarea mandatului, a trimis minerilor din Valea Jiului o celebră scrisoare prin care se angaja că, dacă va fi ales, nu va permite închiderea minelor sau concedierea muncitorilor de acolo, până ce nu va exista o alternativă efectivă și imediată de absorbție și ocupare a forței de muncă. Cu aceeași fermitate, cu aceleași promisiuni s-a adresat președintele invitaților selecționați pentru a forma "Adunarea cetățenească de la Lupeni" în data de 43 august a.c. cu ocazia comemorării a 20 de ani de la revendicările economice ale minerilor din anul 1977.

În paralel cu aceste deșertăciuni, prin ordonanțele de urgență cunoscute, Guvernul României a servit totalmente decidenților externi, a indus în starea psihologică a minerilor mirajul grămezii de talanți fără muncă, dar și teama că în situația neacceptării ploconului guvernamental tot vor fi dați afară prin închiderea în viitor a sectoarelor de producție sau chiar a minelor întregi. Concomitent, nici Guvernul și nici președenția României n-au materializat promisele alternative economice pentru mineri. Astfel, benevol, siliți de teamă, înșelați de mirajul grămezii de bani s-au cerut a fi disponibilizați circa 15 000 de mineri în Valea Jiului, respectiv peste 55 000 în toată țara, din care marea majoritate de la abataje, adică mineri calificați. Perversa Televiziune Națională pe toate canalele pe care emite, ca și presa de limbă română antiromânească, a prezentat repetat cu insistență diabolică pe minerul ce se va reîntoarce acasă în Maramureș, în Moldova sau în alte ținuturi ale țării românilor, de unde mai înainte îl mânase de fapt sărăcia.

Fals, mincinos, înjositor pentru o presă care se reclamă a fi obiectivă și independentă. Din cei 15 000 de mineri ai Văii Jiului, maximum 1/3 va pleca de acolo, dar din această treime nu toți se vor face "oameni de afaceri" sau "fermieri" cu grămăjoara de bani cu care au fost manipulați de Guvern, ci o bună parte pleacă să lucreze în minele de cărbuni din Ungaria, de unde mâine România va cumpăra cărbunele ce-i va fi necesar. Celelalte 2/3, adică circa 10 000 de mineri, vor rămâne în Valea Jiului își vor cheltui, așa cum ați luat deja cunoștință, banii minciunii, nu pe afaceri, că nu au știință să le facă, și nici când să le activeze, și ei împreună cu familiile lor vor crea iarăși fenomenul Valea Jiului.

Pot afirma cu certitudine din informațiile ce le dețin că aceeași atmosferă, aceeași perversă perspectivă luminoasă le este hărăzită și minerilor din celelalte zone monoindustriale ale țării.

Vă întreb pe dumneavoastră, trimișii țării aici, întreb strâmbătatea de presă, cum de se poate accepta cu seninătate încălcarea demnității oamenilor prin înșelăciune, prin manipulare și șantaj? Sunt convins că tot mai mulți oameni politici, chiar și presa încep să priceapă realitatea și cer să se curme astfel de politici neraționale, antiumane și antiromânești.

 
Nicolae Vasilescu - referire la ilegalitățile comise de Guvern prin hotărârea de lichidare a 17 întreprinderi;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Vasilescu și îmi cer scuze, mai era pe listă și domnul Ioan Gavra, căruia îi dau ultimul cuvânt, după care dau cuvântul doamnei deputat Paula Ivănescu.

Vă rog.

 

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Orice act normativ, cu excepția legii fundamentale, Constituția poate fi modificat printr-o ordonanță de urgență, declara cu nonșalanță dezarmantă în urmă cu câteva luni premierul Victor Ciorbea. M-am minunat, la vremea respectivă, de o asemenea enormitate, afirmată public, nu de un ageamiu oarecare sau de un urechist în ale legislației, ci de însuși primul - ministru, fost șef de promoție al Facultăților de drept din România.

Se pare, având în vedere o parte din ordonanțele elaborate în vacanța parlamentară, că domnia sa chiar așa gândește cu adevărat, având vocația maladivă a actelor normative ori a deciziilor ce stârnesc scandaluri imense.

Picată ca un trăsnet, lista celor 17 întreprinderi anunțate intempestiv pe 7 august, întreprinderi care urmau să fie lichidate peste noapte, trăda o încălcare grosolană a legislației, consfințind ilegalitatea ca principiu de guvernare.

Trec peste circumstanțele agravante ale ignorării totale a opiniei managerilor și celorlalți salariați din unitățile vizate, care au aflat cu stupefacție de la Radio și Televiziune că a doua zi se alege praful de tot și de toate, rezumându-mă la a puncta câteva elemente, acum, înainte ca Guvernul să procedeze la o nouă încălcare a legii.

1) Într-un stat de drept, lichidarea unei firme nu constituie apanajul premierului și nici al cabinetului său. În spețele celor 17, unde statul deține pachetul majoritar de acțiuni, la propunerea Consiliului de administrație al F.P.S., se include pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor dezbaterea problemei respective și numai dacă A.G.A. o aprobă, se trece la declanșarea procedurii de lichidare. Ori, în momentul citirii cu voce tenebroasă a listei negre, Consiliul de administrație al F.P.S. nu luase nici o decizie în acest sens, și, evident, la nici una din unitățile în cauză, nu se pusese problema convocării A.G.A., implicit a desfășurării propriu-zise a adunărilor.

2) Patru zile mai târziu, de la lansarea bombei, adică, luni, 11 august 1997, s-a ordonat, subliniez "ordonat", convocarea adunărilor generale pentru data de 15.08.1997. Este vorba de o nouă încălcare a legii, care stipulează clar că, din momentul publicării respectivei convocări trebuie să treacă minimum 15 zile până la data desfășurării A.G.A.

3) Prin același ordin se cere ca o a doua convocare în cazul neîntrunirii majorității de două treimi, să fie pentru ziua de 18.VIII, la numai 3 zile față de prima, deși legea prevede explicit și imperios același interval de 15 zile.

4) Ilegalitatea este completată cu minciunea lansată de premierul Ciorbea la Televiziune, prin anunțarea celor aproape 30.000 de salariați, ce vor fi disponibilizați, că se pot prezenta la C.E.C. începând de luni, 11.VIII.1997, pentru a-și ridica veniturile compensatorii. Dar, unitățile C.E.C. habar nu aveau de așa ceva. Aceste operații nu au, oricum, nici un temei legal de derulare, atâta vreme cât modificările la Ordonanța nr. 9/1997 nu sunt publicate în Monitorul Oficial, iar listele cu personalul disponibilizat nu sunt transmise la Direcția Muncii și Protecției Sociale și de acolo la C.E.C.

5) Cu o nonșalanță incredibilă, ministrul Athanasiu îi acuză pe managerii celor 17 unități că nu au înaintat listele către C.E.C. și că ei sunt vinovați de amânarea plăților. De unde să fi visat bieții directori că vine instantaneu lichidarea și că trebuie întocmite listele?

Dealtfel, domnul Petru Roman, într-una din conferințele sale de presă, aprecia că "... o serie de acte normative, absolut obligatorii pentru lichidare, au fost adoptate după decizia privind lichidarea", ceea ce bineînțeles că a produs derută în rândul salariaților.

Dacă la atâta ilegalitate și minciună mai adăugăm și incompetența derivată din faptul că acest Guvern nici măcar nu a catadicsit să realizeze o analiză complexă a consecințelor lichidării celor 17 unități, asupra celor peste 5.000 de întreprinderi care vor fi afectate de aceste lichidări, în industria orizontală, cel puțin, îmi pun pe bună dreptate o întrebare: oare lichidarea celor 17 întreprinderi nu va fi urmată de lichidarea celorlalte 5.000 de întreprinderi afectate și apoi, logic, de închiderea acestui lanț prin lichidarea unei întregi economii naționale?

Domnilor colegi,

Vă rog să interveniți pentru oprirea dezastrului.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Gavra - sesizarea ilegalităților din domeniul învățământului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Gavra.

Urmează doamna deputat Ivănescu, pentru un drept la replică.

 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În cursul spațiului acordat ieri, pentru răspunsuri la întrebările puse de deputați membrilor Executivului, am ridicat o problemă esențială și fundamentală pentru învățământul preuniversitar din România și pentru învățământul universitar din România.

Din păcate, și reiterez acest lucru, domnule vicepreședinte, ca să fie de-acum regulă, pentru că așa scrie în Regulament, că la răspunsurile la întrebări și la interpelări să fie prezenți membrii Executivului, respectiv titularii portofoliilor de la fiecare minister în parte, și numai în mod excepțional, când aceștia sunt plecați peste hotare, sau, din alte motive obiective, nu pot să vină, atunci să fie înlocuiți de secretarii de stat.

Trebuie să se acorde Parlamentului României și mai ales Camerei Deputaților, demnitatea necesară, pentru că și cei din Executiv, care sunt titulari la anumite portofolii ministeriale sunt colegi cu noi, respectiv deputați sau senatori.

Deci, de acum înainte, să răspundă titularul ministerului respectiv la interpelarea sau întrebarea pusă de un deputat, și, bineînțeles, simetric, de către un senator.

În cursul zilei de ieri am avut un răspuns mai mult decât hazliu din partea titularului Ministerului Educației Naționale.

Eu am ridicat problema discriminării la admiterea în învățământul universitar, mai exact, în cadrul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, la acea Facultate de Drept, când s-au acordat în mod discriminatoriu și ilegal, deci, ilegal s-a acceptat acest lucru, locuri pentru o secție în limba maghiară, cu admitere în limba română și ni se spune că, în continuare, pregătirea va fi în limba română.

Absurdul situației cred că nu mai comportă alte discuții.

Având în vedere situația explozivă existentă în Ministerul Educației Naționale, demisiile în lanț din cadrul învățământului preuniversitar, începând cu secretarul de stat, directorul Direcției învățământului preuniversitar și alte cadre de la acest segment important din Ministerul Educației Naționale, având în vedere protestele sindicatelor din învățământul preuniversitar, solicitarea expresă a acestora pentru demiterea actualului titular al acestui minister, domnul coleg deputat Virgil Petrescu, având în vedere cererea expresă din presă, care demonstrează foarte clar, din mass-media scrisă în mod deosebit, că există incompetență, lipsă de înțelegere din partea acestui ministru, încălcare de legi și abuz, eu cer încă o dată, în dimineața aceasta, ceea ce am cerut și aseară, și voi continua să cer acest lucru, până vine domnul ministru să ne explice clar ce face la acest minister, nu altcineva, nu interpuși sau alți oameni, deci, cer destituirea domnului Virgil Petrescu din fruntea Ministerului Educației Naționale.

Acest minister este al "Restriștii Naționale" și nu "al Educației Naționale". Incompetența și încălcarea legii nu au ce căuta la Ministerul Educației Naționale.

2) Reorganizarea concursului de admitere la Drept, în cadrul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Este inadmisibil și inacceptabil să se încalce Constituția României și dreptul de a avea șanse egale la admitere pentru toți tinerii, indiferent de etnie. Ce s-a întâmplat în urmă cu 3 zile la Cluj-Napoca demonstrează foarte clar ce se întâmplă la acest minister, cum se încalcă legea și ce este abuz în ordinul ministrului actual, titularul acestui portofoiu, domnul Virgil Petrescu.

Deci, admiterea s-a făcut pe criterii etnice, nu pe criterii profesionale, care, de altfel sunt singurele stipulate în Legea învățământului și în Constituție. În acest fel, s-a pus problema în felul următor: la secția română, ultima medie de admitere a fost 8,80, iar la secția maghiară 6,01. Discriminarea este clară pentru tinerii care au dat admitere la secția română.

În al doilea rând, monstruozitatea admiterii este evidentă prin faptul că, la una din discipline, ori la istorie, ori la gramatică, cei care au dat la secția maghiară au luat sub 5,00, ca notă de admitere, 4,00 și au fost admiși. Pregătirea o fac în limba română, se încalcă Constituția, se face pregătirea pentru justiție, ca procedură în limba maghiară, lucru care este total împotriva Constituției.

Având în vedere acest lucru, eu cer anularea concursului și ierarhizarea intrării la Drept, unitar, numai în ordinea mediilor obținute la cele două discipline de admitere.

3) Întrucât s-au elaborat primele manuale în limba maghiară, traduse din limba română, pentru istorie și geografie, ele trebuie urgent retrase din școlile unde au fost difuzate, întrucât nu se respectă legea. Toponimia, numele de localități, numele de persoane nu sunt prezentate în limba statului, în limba oficială, în limba română, ci sunt traduse în limba maghiară, fiind contrare dispozițiilor ministrului. Deci, trebuie să se retragă și să se editeze manuale, așa cum am hotărât prin lege.

Având în vedere aceste probleme, nu există decât o singură soluție: nu secretarul de stat trebuia schimbat de la acest minister, în sensul demiterii lui, ci ministrul. Cer demiterea acestui ministru, pentru că este incompetent și încalcă grosolan legile țării.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

 
Paula Ivănescu - replică privind înțelegerile care se semnează între membrii coaliției guvernamentale și intervențiile referitoare la declarațiile ministrului de externe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Paula Ivănescu, cu drept la replică.

 

Doamna Paula Ivănescu:

Este remarcabilă grija unor colegi din Opoziție față de înțelegerile care se semnează între membrii coaliției guvernamentale. Sigur, ar fi de preferat ca actuala Opoziție să se îngrijească să devină credibilă și o adevărată alternativă la guvernare, fapt care nu se întâmplă în acest moment.

Am să mă refer, în acest scurt drept la replică, la afirmațiile unui domn deputat de la P.D.S.R., care a acreditat ideea că Partidul Democrat este cel păcălit în această coaliție de guvernare, că habar nu are ce se întâmplă pe la sate și că susține lucruri care sunt irealizabile.

Aș dori să-i spun domnului deputat, și celorlalți care cred asemenea lui, că se înșeală și aș vrea să aduc aminte că până anul trecut la guvernare a fost partidul dumnealui, care a înșelat și nu și-a respectat promisiunile electorale, adresate țărănimii.

Referitor la credibilitatea pactelor pe care le încheie Partidul Democrat cu ceilalți membri ai coaliției guvernamentale, noi vă declarăm că avem încredere în loialitatea P.N.Ț.C.D., acum mă refer direct, pentru că s-a folosit numele domnului Vasile Lupu, deci, loialitatea asupra principiilor și purității doctrinei, care a fost excelent prezentate de unul din fruntașii P.N.Ț.C.D., mă refer la domnul Madgearu, care în cartea intitulată "Teoria economiei țărănești" explica că "... este de preferat ca proprietatea individuală țărănească să fie limitată, pentru ca să se valorifice spiritul de proprietate, dar că exploatarea trebuie să fie cooperatistă".

Din acest punct de vedere, noi credem că ceea ce s-a semnat între cele câteva partide ale coaliției guvernamentale va deveni faptă adevărată și reală.

În ceea ce privește cele câteva intervenții referitoare la declarațiile ministrului de Externe, care este în același timp și membru P.D., dorim să rugăm persoanele respective să-și manifeste aceste inițiative în cadrul interpelărilor adresate Guvernului, deoarece, atunci domnul ministru ar putea să fie prezent și să vă dea explicațiile de rigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 iulie 2020, 9:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro