LEGE nr.73 din 16 ianuarie 2002
privind organizarea și funcționarea piețelor produselor agricole și alimentare în România
Textul actului publicat în M.Of. nr. 110/8 feb. 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic privind formarea și organizarea piețelor produselor agricole și alimentare de către persoanele fizice și persoanele juridice cu sau fără personalitate juridică, care produc, depozitează, prelucrează și/sau comercializează aceste produse pe piețele interne și/sau externe.

(2) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următorul înțeles:

a) reglementarea directă se aplică pentru anumite produse agricole și alimentare care sunt de importanță națională, definite prin act legislativ, cu durata de la un an la 4 ani;
b) reglementarea indirectă se aplică pentru acele produse cu tendința de dezechilibrare pe piața internă, prin fluctuația de prețuri și a cantității negarantate;
c) reglementarea conjuncturală se aplică produselor ce nu aparțin sistemelor menționate la lit. a) și b);
d) lanțul de producție integrat reprezintă sistemul de legături dintre producători, prelucrători și distribuitori ai unui produs și/sau grupe de produse;
e) cota reprezintă cantitatea și calitatea unui produs sau grup de produse stabilite și definite de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor prin hotărâre a Guvernului, pentru care se aplică instrumentele sistemului de intervenție pe piață, în interesul echilibrării pieței;
f) anul de producție reprezintă o perioadă de timp corespunzătoare caracteristicilor biologice ale produselor sau grupelor de produse, numit și an agricol;
g) anul de piață reprezintă o perioadă de timp corespunzătoare comercializării produselor, diferit de anul calendaristic și anul agricol;
h) filiera de produs reprezintă sistemul de relații funcționale care leagă producătorii, procesatorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii, comercianții și/sau bursele de mărfuri care tranzacționează același produs în vederea utilizării și/sau a consumului acestuia;
i) prețul pieței libere reprezintă prețul format în condițiile concurenței deschise, libere, în care nici unul dintre agenții pieței nu poate influența sau decide unilateral stabilirea nivelului și dinamicii acestuia, format pe baza confruntării directe dintre cumpărători și vânzători;
j) prețul minim garantat reprezintă prețul plătit de procesatori producătorilor agricoli pentru o materie primă definită ca o anumită cantitate pe un anumit produs sau grupe de produse, în condiții de calitate stabilite conform contractului încheiat între producătorii agricoli, organizații profesionale, interprofesionale și procesatori;
k) prețul de intervenție reprezintă prețul la care se achiziționează un anumit produs în limita și în condițiile cotei stabilite;
l) prețul prag reprezintă un preț cu limită variabilă, fixat la frontieră, astfel încât prețul produselor importate să ajungă la nivelul prețului produselor similare din țară;
m) prețul indicator reprezintă prețul care, în condițiile prevăzute pe piață, indică centrul fluctuațiilor de preț;
n) prețul de referință reprezintă un preț estimat de organele abilitate și stă la baza negocierii prețurilor de vânzarecumpărare pe produse sau grupe de produse între cele două părți, vânzător-cumpărător;
o) prima de export reprezintă nivelul compensației pentru export, stabilită pentru anumite produse sau grupe de produse în funcție de mărimea fondurilor alocate prin legea anuală a bugetului de stat;
p) restituții la export reprezintă instrumentul prin care se acordă operatorilor, pentru anumite produse sau grupe de produse pentru o cantitate maximă eligibilă, diferența dintre prețul mondial și prețul intern;
r) taxa de referință reprezintă obligația temporară de plată impusă pentru anumite importuri de produse sau grupe de produse, pentru protejarea și stimularea producătorilor interni în vederea producerii acestora;
s) prima de depozitare se plătește agenților economici agreați pentru a depozita, într-o perioadă de timp stabilită, anumite cantități de produse sau grupe de produse, care pot fi definite ca stocuri de intervenție și cote;
ș) stocul de intervenție reprezintă cantitatea de produse achiziționată de pe piață, prin împrumuturi cu dobândă bonificată, stocată pentru o anumită perioadă de timp și însoțită de o primă de depozitare.

Art. 2. - Politica de organizare, formare și consolidare a piețelor produselor agricole și alimentare se face de către Guvern, prin Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Autoritatea Națională a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare, care trebuie să răspundă necesităților interne și externe constând în:

a) estimarea cererii la principalele produse agricole și alimentare pe destinații: fondul pentru consum intern, fondul de semințe și reproducție, fondul de rezervă, fondul de export;
b) aprecierea anuală a potențialului de producție la principalele culturi agricole, specii și categorii de animale, cuantificarea ofertei la principalele produse agricole și alimentare;
c) estimarea costurilor și prețurilor la principalele produse agricole și alimentare;
d) crearea sistemului informațional privind estimările referitoare la evaluarea potențialului de producție a ofertei, precum și a necesarului de produse, respectiv a cererii, pe diferite destinații, care trebuie să fie accesibil producătorilor, procesatorilor, angrosiștilor și marilor companii agroalimentare.

Art. 3. - (1) Piețele produselor agricole și alimentare sunt monitorizate de către organismele instituționalizate în vederea dezvoltării, consolidării și funcționalității acestora prin aplicarea prezentei legi, în vederea realizării echilibrului dintre cerere și ofertă.

(2) Produsele de importanță națională se stabilesc și se aprobă, ori de câte ori este necesar, prin hotărâre a Guvernului și acestea au în mod obligatoriu prețuri garantate pe durata aprobată.

CAPITOLUL II
Organisme instituționale de funcționare a piețelor produselor agricole și alimentare

Art. 4. - Activitatea piețelor produselor agricole și alimentare se realizează de către următoarele organisme, în funcție de atribuțiile și responsabilitățile fiecăruia, cuprinse în prezenta lege: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Comitetul Interministerial, Autoritatea Națională a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare și Consiliul pe produs.

Art. 5. - (1) Comitetul Interministerial este un forum de coordonare și elaborare a deciziilor privind proiectele convențiilor ce urmează să fie încheiate între Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Consiliul pe produs, iar acolo unde nu există, cu organizațiile interprofesionale pe produs sau pe grupe de produse.

(2) Comitetul Interministerial are în componența sa câte un reprezentant numit de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

(3) Președintele Comitetului Interministerial este propus de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și numit prin hotărâre a Guvernului.

(4) La lucrările Comitetului Interministerial participă ca invitați permanenți, cu drept de vot consultativ, câte un reprezentant al organizațiilor profesionale și interprofesionale pe produs sau pe grupe de produse și un reprezentant al consumatorilor.

(5) La invitația președintelui Comitetului Interministerial mai pot participa la reuniunile acestuia și alte părți interesate, cu drept de vot consultativ.

(6) În cazul în care nu se ajunge la o înțelegere privind problemele puse în discuție de Comitetul Interministerial, oricare dintre membrii acestuia poate cere, prin ministerul al cărui reprezentant este, o poziție oficială din partea Guvernului asupra acestora.

(7) Comitetul Interministerial elaborează propriile regulamente de funcționare în care să prevadă și garantarea posibilității de a face propuneri, și reprezentanții cu drept de vot consultativ.

(8) În cazul în care participanții cu drept de vot consultativ la reuniunile Comitetului Interministerial nu sunt de acord cu poziția adoptată de către acesta, ei pot solicita, prin oricare dintre ministerele care fac parte din comitet, o poziție oficială din partea Guvernului.

Art. 6. - (1) Autoritatea Națională a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare este organismul executiv al Comitetului Interministerial care pune în aplicare hotărârile luate de acest comitet.

(2) Autoritatea Națională a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare se constituie în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

(3) Structura organizatorică și modul de funcționare ale Autorității Naționale a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor.

(4) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Autoritatea Națională a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare, recunoaște organizațiile profesionale și/sau interprofesionale reprezentative pe produs sau grupe de produse, constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

(5) Organizațiile profesionale și/sau interprofesionale pe produs sau pe grupe de produse, recunoscute potrivit prevederilor alin. (4), vor fi autorizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, eliberându-se un certificat de înscriere.

Art. 7. - (1) Organizațiile profesionale și/sau interprofesionale pe produs sau pe grupe de produse, prin Consiliul pe produs, încheie convenții cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Autoritatea Națională a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare, pentru realizarea obiectivelor legate de aplicarea instrumentelor de reglementare a pieței produselor agricole și alimentare.

(2) Convențiile încheiate sunt publice. Operatorii care nu aparțin organizațiilor profesionale și/sau interprofesionale pe produs sau pe grupe de produse pot adera la convențiile încheiate prin angajamente scrise care trebuie confirmate de beneficiarii convențiilor. În acest caz aderenții beneficiază de aceleași drepturi și obligații rezultate din convenție.

CAPITOLUL III
Instrumente tehnice și economice de reglementare a pieței

Art. 8. - (1) Pe piața produselor agricole și alimentare aflate sub incidența prezentei legi se aplică reglementările stabilite la art. 1 alin. (2).

(2) Instrumentele de reglementare pentru produsele care cad sub incidența prevederilor prezentei legi, menționate la art. 1 alin. (2), se stabilesc astfel:

a) direct, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pentru produsele agricole și alimentare;
b) indirect, pentru acele produse cu tendința de dezechilibrare pe piața internă, prin fluctuația de prețuri și a cantității negarantate;
c) conjunctural, pentru produsele ce nu aparțin primelor două piețe.

(3) Calitatea produselor pentru care se aplică setul de instrumente de reglementare a piețelor produselor agricole și alimentare este cea stabilită prin standardele în vigoare.

Art. 9. - (1) În aplicarea prevederilor art. 8 pot fi folosite următoarele instrumente de reglementare a piețelor produselor agricole și alimentare:

a) prețul pieței libere;
b) prețul minim garantat;
c) prețul de referință;
d) restrângerea voluntară a producției;
e) fixarea de cote pentru comanda publică;
f) inițierea, organizarea și comandarea de intervenții pe piață și alte măsuri ce se propun de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, în cazul perturbărilor pieței, precum și în cazul apariției unui surplus de produse, acordării de subvenții pe baza fondurilor de reglare a piețelor produselor agricole și alimentare;
g) încheierea de convenții cu Consiliul pe produs pentru reglarea producției interne;
h) prime pentru export;
i) licențe și contingente pentru export sau import ori suspendarea acestora în funcție de caz;
j) instituirea de taxe de referință pentru importurile temporare;
k) restituții la export;
l) acordarea de subvenții, crearea condițiilor prin fonduri de sprijin;
m) crearea rezervelor de stat de produse agricole și alimentare, prelucrarea și depozitarea prin contract pentru nevoia publică;
n) prețul prag;
o) prețul indicator;
p) stocul de intervenție.

(2) În cazuri bine justificate instrumentele de reglementare prevăzute la alin. (1) pot fi folosite la inițiativa Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, atât simultan, cât și temporar.

(3) Prețurile minime garantate, precum și cotele însoțitoare pentru produsele reglementate direct vor fi declarate cu 90 de zile înaintea începerii anului agricol pentru produsele vegetale și cu 90 de zile înaintea începerii anului calendaristic pentru produsele animale, prin hotărâre a Guvernului, de către Autoritatea Națională a Piețelor Produselor Agricole și Alimentare, după consultarea Consiliului pe produs.

Art. 10. - Pentru informarea operatorilor asupra condițiilor pieței se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, un preț indicator stabilit de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu acordul Consiliului pe produs, pe baza aprobării Comitetului Interministerial, pentru cazurile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a), de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pe baza aprobării Comitetului Interministerial și a Consiliului pe produs, pentru cazurile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. b), și de Consiliul pe produs, cu acordul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pentru cazurile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c).

Art. 11. - (1) Reglarea cantitativă a producției are loc pentru prevenirea perturbărilor pieței cauzate de caracteristicile produselor agricole și alimentare aflate sub incidența prezentei legi. Formele de reglare cantitativă pot fi:

a) reglarea de către stat a producției prin restricții temporare sau subvenții;
b) instituirea de restricții voluntare temporare de producție.

(2) Cantitatea producției prevăzute la alin. (1) este stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și cu avizul Comitetului Interministerial, pe o perioadă de timp, zonă de producție sau cantitate și calitate date. În acest caz se elaborează prevederi referitoare la condițiile și maniera de reglementare, iar în cazul subvențiilor acordate se stabilesc limitele și modalitățile de acordare.

(3) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor stabilește împreună cu Consiliul pe produs, prin convenție separată, măsurile de reglementare cantitativă a producției, a distribuirii cantităților disponibile între participanții din cadrul filierei de producție, precum și condițiile reglementate la alin. (2).

(4) Atunci când operatorul din cadrul filierei de produs nu se conformează obligațiilor sale din convenția încheiată cu Consiliul pe produs, acesta nu beneficiază de fondurile destinate reglementării pieței agricole, de subvenții sau de alte forme de sprijin.

(5) În conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b), Consiliul pe produs, cu acordul organizațiilor interprofesionale componente, hotărăște retragerea voluntară a producției la anumite produse, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (3) și (4).

Art. 12. - (1) Sistemul de prime pentru export are în vedere stabilirea unui echilibru între cererea și oferta internă și asigurarea eficientă a operațiunilor de export.

(2) Primele pentru export se acordă pe bază de hotărâri ale Guvernului, la solicitarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice.

Art. 13. - (1) Pentru anumite produse agricole și alimentare se stabilește un sistem de licențe de import-export în vederea prevenirii sau eliminării dezechilibrelor de pe piața internă.

(2) În cazul produselor pentru care se acordă licențe de import-export, eliberarea acestora se face de către Ministerul Afacerilor Externe, cu acordul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Art. 14. - Pentru protejarea pieței interne se stabilesc prețuri prag, prin ordine comune elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Finanțelor Publice.

Art. 15. - În cazul surplusului de produse agricole și alimentare intervenția pe piață se manifestă prin:

a) export inițiat de stat, prin agenții specializate;
b) cumpărare, prelucrare, stocare temporară de către stat;
c) comercializare de către stat.

Art. 16. - (1) În cazul constatării unei lipse de produse pentru nevoia publică pe piață se aplică următoarele instrumente de intervenție:

a) distribuirea sau înlesnirea distribuirii din rezerva de stat;
b) inițierea de importuri temporare și distribuirea acestora prin organisme specializate pentru nevoia publică.

(2) Intervenția pe piață este hotărâtă de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și a Ministerului Finanțelor Publice.

Art. 17. - (1) Pentru funcționarea eficientă a pieței produselor agricole și alimentare se folosește un sistem de informații al organismelor prevăzute la cap. II, dublat de un sistem de furnizare a datelor statistice de către Institutul Național de Statistică.

(2) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor stabilește conținutul, natura și frecvența informațiilor, precum și furnizorii și beneficiarii de informații.

(3) Pentru funcționarea sistemului de informații pot fi folosite și veniturile prevăzute la art. 19.

Art. 18. - Guvernul României asigură fondurile, în concordanță cu prevederile legii bugetului de stat, necesare pentru reglarea piețelor produselor agricole și alimentare.

Art. 19. - Pentru aplicarea instrumentelor de reglare a piețelor produselor agricole și alimentare se folosesc surse financiare din Fondul Român de Orientare și Dezvoltare a Agriculturii și Pădurilor, denumit în continuare Fond, care se constituie din:

a) cota de 50% din cuantumul anual al taxelor vamale aferente importurilor de produse agricole și alimentare;
b) cota de 20% din volumul accizelor aferente băuturilor alcoolice și tutunului;
c) cota de 10% din taxa pe valoarea adăugată aplicată produselor agricole și alimentare;
d) taxa pentru eliberarea licențelor de fabricație a produselor alimentare.

Art. 20. - (1) Obligația de a calcula și de a vărsa sumele rezultate din aplicarea prevederilor art. 19 revine agenților economici și persoanelor juridice implicate în respectivele operațiuni.

(2) Virarea sumelor se face lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare a perioadei luate în calcul, iar pentru neplata acestor sume se vor calcula penalizări în conformitate cu legislația în vigoare.

Art. 21. - Fondul are următoarele destinații:

a) prime și plăți directe pe produs sau pe grupe de produse;
b) prime acordate la exportul de produse agricole și alimentare;
c) cheltuieli pentru stocarea produselor excedentare;
d) susținerea prețurilor prevăzute la art. 9 în scopul funcționării piețelor produselor agricole și alimentare;
e) alte mecanisme de sprijin și de intervenție.

Art. 22. - Beneficiarii Fondului sunt:

a) proprietarii și deținătorii legali ai terenurilor agricole și/sau animalelor, persoane fizice sau juridice;
b) societăți comerciale cu profil agricol și de industrie alimentară;
c) arendași, persoane fizice sau juridice, care au încheiat contracte de arendare sau concesionare de terenuri agricole.

Art. 23. - (1) Fondul se constituie la dispoziția Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

(2) Administarea, utilizarea și gestionarea Fondului se fac de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

CAPITOLUL IV
Dispoziții finale

Art. 24. - Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor împreună cu ministerele implicate vor întreprinde acțiuni vizând obiectivele piețelor produselor agricole și alimentare.

Art. 25. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 13 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

București, 16 ianuarie 2002.
Nr. 73.


Sâmbătă, 24 octombrie 2020, 12:05

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.