LEGE nr.188 din 1 noiembrie 2000
privind executorii judecătorești
Textul actului publicat în M.Of. nr. 559/10 noi. 2000

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătorești, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Executorii judecătorești îndeplinesc și alte atribuții date prin lege în competența lor.

Art. 2. - (1) Executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public.

(2) Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competențelor legale, purtând ștampila și semnătura acestuia, precum și numărul de înregistrare și data, este act de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege.

Art. 3. - (1) La cererea executorului judecătoresc cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori dețin alte bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au obligația să dea informațiile necesare pentru efectuarea executării silite.

(2) Executorul judecătoresc este obligat să păstreze secretul informațiilor primite, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 4. - Coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești se exercită de către Ministerul Justiției.

Art. 5. - Activitatea executorilor judecătorești se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Art. 6. - Executorii judecătorești nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competența lor decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

CAPITOLUL II
Competența executorilor judecătorești

Art. 7. - Executorul judecătoresc are următoarele atribuții:

a) punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b) notificarea actelor judiciare și extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedură;
d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe;
e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanța judecătorească;
f) constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă;
g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă;
h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz;
i) orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui.

Art. 8. - (1) Executorii judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în circumscripția judecătoriei pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(2) Competența teritorială a birourilor de executori judecătorești cu sediul în municipiul București se întinde pe tot cuprinsul municipiului.

(3) În cazul în care în circumscripția unei judecătorii nu există nici un executor judecătoresc sau există doar unul, Camera executorilor judecătorești poate delega executori judecătorești din circumscripția altei judecătorii, situată în circumscripția aceleiași curți de apel, pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 7.

Art. 9. - (1) În cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea.

(2) În cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripțiile mai multor judecătorii, competența aparține oricăruia dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă acestea.

(3) În cazul prevăzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecătoresc din circumscripția instanței judecătorești care a încuviințat măsura de asigurare.

(4) În cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în a cărei rază teritorială se va face constatarea.

(5) În celelalte cazuri prevăzute la art. 7 este competent orice executor judecătoresc învestit de partea interesată.

Art. 10. - (1) Executorii judecătorești pot fi recuzați în cazul în care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6*), 8 și 9 din Codul de procedură civilă.

(2) Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara că se abține.

(3) Partea interesată poate cere instanței de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încheierea executării silite. Încheierea instanței prin care s-a respins abținerea, precum și cea prin care s-a încuviințat recuzarea nu sunt supuse nici unei căi de atac.

(4) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate.

Art. 11. - (1) Conflictele de competență între birourile executorilor judecătorești situate în aceeași circumscripție a unei judecătorii se soluționează de acea judecătorie, la sesizarea părții interesate.

(2) Când conflictul intervine între birouri de executori judecătorești situate în circumscripții diferite, competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.

(3) Conflictele de competență se soluționează de urgență și cu precădere.

(4) Instanța se pronunță în toate cazurile, motivat, prin încheiere irevocabilă.

CAPITOLUL III
Organizarea activității executorilor judecătorești

SECȚIUNEA 1
Organizarea și funcționarea birourilor executorilor judecătorești

Art. 12. - (1) Activitatea executorilor judecătorești se desfășoară în cadrul unui birou în care pot funcționa unul sau mai mulți executori judecătorești asociați, cu personalul auxiliar corespunzător.

(2) Prin asocierea în cadrul unei societăți civile profesionale executorul judecătoresc nu își pierde dreptul la biroul individual.

(3) Executorul judecătoresc sau executorii judecătorești asociați, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecătorești stagiari, alt personal de specialitate, precum și personal auxiliar corespunzător, necesar pentru desfășurarea activității biroului.

Art. 13. - (1) Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, întocmește evidența birourilor de executori judecătorești și lucrările privind numirea și încetarea funcției de executor judecătoresc.

(2) Numărul executorilor judecătorești se stabilește și se actualizează anual de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, avându-se în vedere și numărul executorilor judecătorești stagiari care au promovat examenul de capacitate.

Art. 14. - În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri de executori judecătorești, a căror competență teritorială se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripții.

Art. 15. - Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplinește următoarele condiții:

a) are numai cetățenia română și domiciliul în România;
b) are capacitatea deplină de exercițiu;
c) este licențiată în drept;
d) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;
e) cunoaște limba română;
f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;
g) a îndeplinit timp de 2 ani funcția de executor judecătoresc stagiar și a promovat examenul de capacitate sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcție de specialitate juridică și a promovat examenul de admitere în profesie.

Art. 16. - (1) Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în baza cererii celui interesat și după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 15.

(2) Tabloul executorilor judecătorești se întocmește și se actualizează anual de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Tabloul executorilor judecătorești se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se transmite instanțelor judecătorești.

Art. 17. - (1) În termen de 90 de zile de la numirea sa în funcție executorul judecătoresc este obligat să își înregistreze biroul la curtea de apel în a cărei circumscripție își are sediul biroul său. Pentru înregistrarea biroului executorul judecătoresc va prezenta ștampila și specimenul de semnătură.

(2) Ministrul justiției poate, în cazuri temeinic justificate, să prelungească acest termen.

(3) Neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) atrage de drept revocarea din funcție a executorului judecătoresc.

Art. 18. - (1) După numirea în funcție executorul judecătoresc va depune jurământul în fața ministrului justiției și a președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau a reprezentanților acestora.

(2) Jurământul are următorul conținut: "Jur să respect Constituția și legile țării, să-mi îndeplinesc cu onoare și probitate, cu conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc fără confesiune va depune jurământul fără formula religioasă, pe conștiință și onoare.

(4) La depunerea jurământului se încheie un proces-verbal în două exemplare, semnate de persoanele menționate la alin. (1) și de cel interesat. Un exemplar al procesuluiverbal se păstrează la grefa curții de apel și celălalt exemplar se înmânează executorului judecătoresc respectiv.

(5) Executorii judecătorești intră în exercițiul funcțiunii numai după depunerea jurământului.

Art. 19. - Poate fi executor judecătoresc stagiar cel care:

a) îndeplinește condițiile cerute la art. 15 lit. a)-f);
b) a promovat examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc, organizat de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și de Ministerul Justiției;
c) se află în perioada de stagiu, până la promovarea examenului de capacitate;
d) este angajat într-un birou de executor judecătoresc.

Art. 20. - (1) Examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc și examenul de capacitate se vor desfășura în fața unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanți ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ai Ministerului Justiției și cadre didactice din învățământul superior de specialitate.

(2) Condițiile de desfășurare a acestor examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Art. 21. - (1) Executorul judecătoresc este obligat să încheie contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar și să asigure formarea profesională a acestuia.

(2) Executorul judecătoresc poate delega executorul judecătoresc stagiar să îndeplinească atribuțiile prevăzute la art. 7 lit. a)-e).

(3) Verificarea formării profesionale și a condițiilor de încheiere a contractului individual de muncă al executorului judecătoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecătorești și se stabilește prin Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Art. 22. - (1) Calitatea de executor judecătoresc încetează:

a) la cerere;
b) prin pensionare sau în cazul constatării incapacității de muncă, în condițiile legii;
c) prin desființarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, în condițiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancțiune disciplinară, în condițiile prezentei legi;
e) în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea unei infracțiuni;
f) în cazul constatării văditei sale incapacități profesionale;
g) în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) și f).

(2) Încetarea calității de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiției, la solicitarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau din oficiu.

Art. 23. - Exercițiul funcției de executor judecătoresc se suspendă:

a) în situațiile prevăzute la art. 46 lit. d) și la art. 47 alin. (1);
b) în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 40, precum și în cazul interdicțiilor prevăzute de lege;
c) în caz de neplată a contribuțiilor bănești profesionale, timp de 3 luni de la scadența acestora, până la achitarea lor integrală;
d) în caz de incapacitate temporară de muncă;
e) la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.

Art. 24. - (1) În cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) și c) suspendarea se dispune de ministrul justiției, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(2) În cazul prevăzut la art. 23 lit. d) executorul judecătoresc are obligația de a informa de îndată Camera executorilor judecătorești din care face parte, care va solicita ministrului justiției să ia act de această împrejurare.

(3) În cazul prevăzut la art. 23 lit. e) suspendarea se aprobă de ministrul justiției, cu avizul Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(4) Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o, dispozițiile privind luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.

SECȚIUNEA a 2-a
Camera executorilor judecătorești

Art. 25. - (1) În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Cameră a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică.

(2) Din Camera executorilor judecătorești fac parte toți executorii judecătorești din circumscripția curții de apel respective.

Art. 26. - (1) Camera executorilor judecătorești este condusă de un colegiu director format dintr-un președinte, un vicepreședinte și 3-7 membri.

(2) Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generală a executorilor judecătorești, pentru o perioadă de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecătorești.

(3) Președintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătorești în raporturile acesteia cu terții. El primește pentru activitatea depusă o indemnizație al cărei cuantum este stabilit de adunarea generală.

(4) Colegiul director are un secretar salarizat și personal auxiliar, în numărul și structura stabilite de adunarea generală.

Art. 27. - Colegiul director al Camerei executorilor judedecătorești are următoarele atribuții principale:

a) rezolvă plângerile părților împotriva executorilor judecătorești și executorilor judecătorești stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoștință Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;
b) deleagă, în cazuri excepționale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un executor judecătoresc, pentru a asigura funcționarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunoștințarea președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și a președintelui judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să își exercite atribuțiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afara cazului în care executorul judecătoresc delegat își dă acordul;
c) informează Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătorești, asupra necesarului de executori judecătorești și executori judecătorești stagiari și face recomandări cu privire la persoanele care urmează să fie propuse de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești pentru numirea lor în funcția de executor judecătoresc de către ministrul justiției;
d) întocmește documentarea juridică și asigură consultarea și informarea curentă a executorilor judecătorești;
e) ține evidența veniturilor și cheltuielilor Camerei executorilor judecătorești și a contribuției membrilor săi;
f) procură datele și lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătorești și asigură difuzarea acestuia;
g) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia și de Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

SECȚIUNEA a 3-a
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești

Art. 28. - (1) Executorii judecătorești din România se constituie în Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți executorii judecătorești numiți potrivit art. 16.

(2) Organele de conducere ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sunt: congresul, consiliul și președintele.

(3) Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este constituit din delegați ai fiecărei Camere a executorilor judecătorești, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, președinții Camerelor executorilor judecătorești și ceilalți membri ai Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(4) Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se întrunește anual la convocarea consiliului acesteia.

Art. 29. - (1) Convocarea Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se face în termen de 7 zile de la data hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și se va ține în termen de cel puțin o lună și de cel mult două luni de la data convocării. Camerele executorilor judecătorești vor fi înștiințate în scris și prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecătorești sunt obligate să afișeze data convocării și ordinea de zi la sediul lor și la instanțele judecătorești din circumscripția în care funcționează.

(2) Camerele executorilor judecătorești sunt obligate să își aleagă delegații cu cel puțin 10 zile înainte de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(3) Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este legal constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(4) În cazul în care nu se realizează cvorumul cerut la alin. (3) se face o nouă convocare a Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în aceleași condiții, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este legal constituit prin prezența majorității delegaților. Dacă nici atunci nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se amână din nou și va fi reconvocat de fiecare dată până la realizarea cvorumului prevăzut în prezentul alineat.

Art. 30. - (1) Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor executorilor judecătorești sau la cererea majorității colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătorești.

(2) Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 29 alin. (4).

(3) Congresul extraordinar se va ține în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Art. 31. - (1) Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești are următoarele atribuții:

a) adoptă Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și pe cel al Casei de asigurări;
b) alege președintele și vicepreședinții Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, precum și alte organe stabilite prin statut;
c) alege Comisia de cenzori și Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;
d) alege și revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, fiecare Cameră a executorilor judecătorești având dreptul la câte un reprezentant;
e) analizează și aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;
f) aprobă bugetul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al Casei de asigurări;
g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

(2) Hotărârile Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sunt obligatorii pentru toți membrii acesteia.

Art. 32. - (1) Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este constituit din reprezentanți ai fiecărei Camere a executorilor judecătorești, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt aleși de către Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești președintele și 2 vicepreședinți.

(2) Președintele reprezintă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în raporturile cu terții, pe plan intern și internațional.

Art. 33. - Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești îndeplinește următoarele atribuții:

a) solicită ministrului justiției numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcției de executor judecătoresc;
b) propune ministrului justiției numărul necesar de birouri de executori judecătorești și condițiile de desfășurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc și a examenului de capacitate;
c) stabilește, cu aprobarea ministrului justiției, onorariile minimale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești;
d) aprobă cotele de contribuție ale birourilor executorilor judecătorești la Camera executorilor judecătorești, precum și cele ale Camerelor executorilor judecătorești la Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, potrivit statutului acesteia;
e) propune ministrului justiției condițiile de desfășurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc și a examenului de capacitate;
f) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

Art. 34. - În cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se va organiza și va funcționa o casă de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

CAPITOLUL IV
Drepturile și îndatoririle executorului judecătoresc

SECȚIUNEA 1
Drepturile executorilor judecătorești

Art. 35. - Executorii judecătorești își exercită personal atribuțiile și se bucură de stabilitate în funcție, neputând fi transferați în altă localitate, fără acordul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 36. - Executorii judecătorești nu pot fi cercetați, percheziționați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată penală fără avizul ministrului justiției pentru faptele săvârșite în legătură cu exercițiul activității lor profesionale, cu excepția infracțiunilor flagrante.

Art. 37. - Executorii judecătorești au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat, stabilite în conformitate cu art. 33 lit. c).

Art. 38. - Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă, în condițiile stabilite prin statut.

Art. 39. - Executorii judecătorești beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuțiilor la sistemele de asigurări sociale, în condițiile legii.

Art. 40. - Exercitarea funcției de executor judecătoresc este incompatibilă cu:

a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactică universitară, activitatea artistică, literară și publicistică;
b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile județene sau locale, pe durata mandatului;
c) desfășurarea unor activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societățile în comandită simplă sau pe acțiuni, administrator al unei societăți cu răspundere limitată, președinte al unui consiliu de administrație, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăți pe acțiuni, administrator al unei societăți civile.

SECȚIUNEA a 2-a
Îndatoririle și răspunderea executorilor judecătorești

Art. 41. - Executorii judecătorești și personalul birourilor de executori judecătorești au obligația să păstreze secretul profesional cu privire la actele și faptele despre care au luat cunoștință în cadrul activității lor, chiar și după încetarea funcției, cu excepția cazurilor în care legea sau părțile interesate îi eliberează de această obligație.

Art. 42. - (1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.

(2) Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 34.

Art. 43. - Este interzis executorilor judecătorești să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alții, bunurile ce au făcut obiectul activității de executare silită.

Art. 44. - Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele abateri:

a) nerespectarea secretului profesional;
b) încălcarea incompatibilităților și interdicțiilor prevăzute de lege;
c) săvârșirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probității profesionale ori bunelor moravuri;
d) neîndeplinirea obligațiilor privind formarea profesională a executorilor judecătorești stagiari, angajați pe bază de contract;
e) întârzierea sistematică și neglijența în efectuarea lucrărilor;
f) absența nejustificată de la birou.

Art. 45. - (1) Acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești și se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri aleși de adunarea generală a Camerei executorilor judecătorești, pe o perioadă de 3 ani.

(2) Pentru suspendarea din funcție sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcției de specialitate din Ministerul Justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești.

(3) Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia cunoștință de conținutul dosarului și să-și formuleze apărarea.

(4) Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătorești citează părțile și pronunță o hotărâre motivată care se comunică acestora.

(5) Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești părțile pot face contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional.

(6) Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabilește prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 46. - Sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor și constau în:

a) mustrare;
b) avertisment;
c) amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătorești în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancțiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcție a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;
d) suspendarea din funcție pe o durată de la o lună la 6 luni;
e) excluderea din profesie.

Art. 47. - (1) În cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura reținerii, arestării preventive sau trimiterii în judecată penală, ministrul justiției, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, va lua măsura suspendării din funcție a acestuia până la soluționarea procesului penal, potrivit legii.

(2) Ministrul justiției dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc condamnat în condițiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. e), începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.

Art. 48. - În caz de suspendare sau excludere din profesie ștampila, legitimația, registrele și lucrările executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnătură, la Camera executorilor judecătorești în a cărei rază teritorială este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecătorești are obligația de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate.

CAPITOLUL V
Desfășurarea activității executorilor judecătorești

Art. 49. - (1) Executarea silită și celelalte acte care sunt de competența executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Toate actele efectuate de executorul judecătoresc se redactează în limba română.

(3) Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română au dreptul să ia cunoștință de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducător.

Art. 50. - (1) În îndeplinirea atribuțiilor lor executorii judecătorești întocmesc procese-verbale, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(2) Un exemplar al proceselor-verbale întocmite rămâne la executor, iar celelalte exemplare se comunică instanței de executare și celor interesați, după caz.

(3) La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuțiilor sale oricărei persoane care justifică un interes.

Art. 51. - Executorul judecătoresc își îndeplinește atribuțiile cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, a statutului profesiei și a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum și ale Codului de procedură civilă și ale altor legi aplicabile în materie.

Art. 52. - (1) Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecătoresc, în timpul programului de lucru afișat în mod corespunzător sau la locul efectuării executării.

(2) În cazul în care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit și în afara programului de lucru.

Art. 53. - (1) Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act sau de a efectua o executare silită se motivează, dacă părțile stăruie în cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.

(2) În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc.

(3) Judecarea plângerii se face cu citarea părților. În cazul admiterii plângerii instanța indică în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.

(4) Hotărârea judecătoriei este supusă recursului.

(5) Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase irevocabile.

Art. 54. - Actele îndeplinite de executorii judecătorești, care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite, vor fi îndreptate sau completate de către aceștia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părților, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluționa de urgență. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face mențiune pe toate exemplarele actului.

Art. 55. - (1) La cererea părții de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile.

(2) În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnăturilor originale se menționează numele și prenumele fiecărui semnatar.

(3) Duplicatul are aceeași forță probantă ca și originalul.

Art. 56. - În cazul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecătoresc și client sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului. Remiterea de către client a înscrisului original constatator al creanței constituie mandat de încasare a acesteia.

Art. 57. - (1) Actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente.

(2) Activitatea executorilor judecătorești este supusă controlului profesional, în condițiile prezentei legi.

Art. 58. - Cei interesați sau vătămați prin actele de executare pot formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Art. 59. - (1) Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiției, prin inspectori generali de specialitate, și de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, prin consiliul său de conducere, și va avea în vedere:

a) organizarea și funcționarea Camerelor executorilor judecătorești și a birourilor executorilor judecătorești;
b) calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești;
c) comportarea executorilor judecătorești în raporturile de serviciu, cu autoritățile publice și cu persoanele fizice și juridice.

(2) Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătorești exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) și c) în circumscripția sa.

Art. 60. - (1) Biroul executorului judecătoresc va avea arhivă și registratură proprii.

(2) Arhiva activității executorilor judecătorești este proprietatea statului, se păstrează, se conservă și se predă în condițiile legii.

(3) Secretariatul va efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței, înregistrarea și îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar necesare pentru buna desfășurare a activității executorului judecătoresc.

Art. 61. - Activitatea de arhivă și de secretariat a birourilor executorilor judecătorești se reglementează prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 62. - Birourile de executori judecătorești trebuie să țină evidența financiar-contabilă, potrivit legii.

CAPITOLUL VI
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 63. - (1) La cerere, executorii judecătorești în funcție, potrivit prezentei legi, devin executori judecătorești cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) și f).

(2) Executorii judecătorești în funcție, care nu optează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru continuarea activității ca executor judecătoresc, vor fi transferați în interesul serviciului în alte funcții din subordinea Ministerului Justiției, pentru care îndeplinesc condițiile cerute de lege.

(3) Executorii judecătorești în funcție, care nu au 2 ani de activitate în această calitate la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi numiți executori judecătorești stagiari în cadrul unui birou de executori judecătorești.

Art. 64. - Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare în activitatea biroului executorului judecătoresc se scad din veniturile impozabile, pe o durată de 3 ani de la începerea efectivă a activității.

Art. 65. - Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile executorilor judecătorești constituie venituri la bugetul de stat și se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, în condițiile și cu destinația prevăzute de lege, pentru taxele judiciare de timbru.

Art. 66. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se pune în aplicare la 90 de zile de la această dată.

(2) Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiției în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 67. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi executorii judecătorești vor proceda la constituirea Camerelor executorilor judecătorești și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(2) În termen de 90 de zile de la constituirea Camerelor executorilor judecătorești și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Congresul Uniunii va adopta Statutul profesiei.

(3) Executorii judecătorești își vor începe activitatea în birouri, conform prezentei legi, după 6 luni de la data intrării în vigoare a acesteia.

Art. 68. - (1) La data începerii activității birourilor de executori judecătorești, prevăzute la art. 67 alin. (3), birourile de executori judecătorești de pe lângă judecătorii își încetează activitatea.

(2) Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activității executorilor judecătorești, conform prezentei legi, vor fi repartizate între birourile constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanță, cu respectarea dispozițiilor art. 8.

Art. 69. - Prezenta lege se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă.

Art. 70. - La data punerii în aplicare a prezentei legi se abrogă prevederile art. 138 și 139 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.259 din 30 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile referitoare la salarizarea executorilor judecătorești din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VASILE LUPU

București, 1 noiembrie 2000.
Nr. 188.

*) Punctul 6 al art. 27 din Codul de procedură civilă a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.138/2000.


Sâmbătă, 04 aprilie 2020, 22:55

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.