ORDIN nr.45 din 29 iunie 1995
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind decelarea trichinei din carnea proaspata de porcine, vanat (urs, mistret) și cabaline, și a Normei sanitare veterinare cuprinzand masurile de supraveghere și control al unor substante și al reziduurilor acestora la animalele vii și produsele lor
Textul actului publicat în M.Of. nr. 179/10 aug. 1995

ORDIN Nr. 45 din 29 iunie 1995 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind decelarea trichinei din carnea proaspata de porcine, vinat (urs, mistret) si cabaline, si a Normei sanitare veterinare cuprinzind masurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 179 din 10 august 1995 Ministerul agriculturii si alimentatiei, vazind Nota nr. 113.999 din 27 iunie 1995 a Agentiei Nationale Sanitare Veterinare, privind armonizarea legislatiei sanitare veterinare nationale cu cea a Uniunii Europene, avind in vedere prevederile art. 31 alin. 1 din Legea sanitara veterinara nr . 60/1974, modificata prin Legea nr. 75/1991, in temeiul Hotaririi Guvernului nr. 480/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, emite urmatorul ordin:

1. Se aproba Norma sanitara veterinara privind decelarea trichinei din carnea proaspata de porcine, vinat (urs, mistret) si cabaline, si Norma sanitara veterinara cuprinzind masurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor, prevazute in anexa, care face parte integranta din prezentul ordin.

2. Prevederile pct. 1 al art. 5 cap. 1 partea a IV-a din Norme si masuri sanitare veterinare aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. II 4/1975, precum si orice alte reglementari contrare prezentului ordin, se abroga.

3. Agentia Nationala Sanitara Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei poate modifica anexele la normele aprobate prin prezentul ordin, in functie de noile reglementari internationale, avind obligatia de a comunica aceste modificari persoanelor interesate.

4. Agentia Nationala Sanitara Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin si il va comunica tuturor celor interesati.
Ordinul va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei impreuna cu anexele.
Ministrul agriculturii si alimentatiei, Valeriu Tabara NORMA SANITARA VETERINARA privind decelarea trichinei din carnea proaspata de porcine, vinat (urs, mistret ) si cabaline

ART. 1
In sensul prezentei norme, se intelege prin:
a) carne proaspata: musculatura scheletica si organele provenite de la animalele din speciile porcine (inclusiv mistret), urs, cabaline, care nu au fost supuse altui tratament de conservare, cu exceptia frigului (refrigerare, congelare);
b) produse din carne proaspata: carnea tocata din speciile enuntate la lit.
a) si preparatele din carne cruda, cu sau fara membrana, care nu au fost supuse unui tratament termic adecvat;
c) examen: examenul efectuat intr-un laborator autorizat pentru decelarea prezentei trichinei din carnea proaspata si in produsele din carnea proaspata.

ART. 2

1. Pentru a fi admisa pentru prelucrare in vederea consumului public sau pentru consumul public ca atare, carnea proaspata si produsele din carne proaspata trebuie sa fie supuse unui examen efectuat sub controlul si responsabilitatea unui medic veterinar oficial.

2. Examenul trebuie sa se efectueze dupa una dintre metodele autorizate cuprinse in anexa nr. 1.

3. Examenul trebuie sa se efectueze in laboratoare autorizate care trebuie sa indeplineasca, pentru a putea functiona, conditiile cuprinse in anexa nr. 2.

ART. 3

1. Examenul se executa imediat dupa taiere si se finalizeaza inaintea aplicarii stampilei de salubritate.

2. Marcarea carnii care a fost supusa examenului pentru decelarea trichinei se efectueaza in conditiile stabilite in anexa nr. 3.

ART. 4
Admiterea unei unitati pentru aplicarea tratamentului prin frig se decide de catre autoritatea competenta pe baza indeplinirii cerintelor cuprinse in anexa nr. 4.

ART. 5

1. Certificatele sanitare veterinare care insotesc transportul de carne si produse din carne trebuie sa poarte si stampila prevazuta in anexa nr. 3.

2. Carnea si produsele din carne destinate exportului sau provenite din import se supun acelorasi reglementari privind examinarea, stampilarea si garantarea, prin certificatul sanitar veterinar insotitor, a efectuarii examenului pentru decelarea trichinei.

3. Carnea proaspata provenita din tari care aplica numai tratamentul prin congelare, conform prevederilor anexei nr. 4, poate fi admisa la import pe baza certificatelor sanitare veterinare emise de autoritatea competenta a tarii exportatoare, care garanteaza tratamentul aplicat si sanatatea carnii ca urmare a acestui tratament.
ANEXA 1 METODE PENTRU CERCETAREA TRICHINEI

I. Examenul trichineloscopic a) Aparatura:
- trichineloscop cu lampa cu incandescenta si cu o putere de marire de 50-80 pina la 100 de ori;
- compresor, constituit din 2 placute de sticla care se pot presa una peste alta, lama inferioara fiind divizata in 24 de cimpuri egale;
- foarfeci mici curbe;
- o pensa mica;
- un cutit pentru taierea probelor;
- recipiente mici numerotate, destinate colectarii probelor;
- pipete;
- o sticla continind acid acetic si una continind solutie de hidroxid de potasiu pentru clarificare in caz de calcificare eventuala sau pentru a inmuia carnea uscata.
b) Recoltarea probelor Din carcasa intreaga se recolteaza cel putin o proba de marimea unei nuci din fiecare pilier diafragmatic din apropierea partii tendinoase.
Daca nu exista decit un pilier diafragmatic, se recolteaza din acesta o proba de marimea a 2 nuci.
In absenta pilierilor diafragmatici, se recolteaza 2 probe, de marimea unei nuci, din partea musculara a diafragmei situata in apropierea coastelor sau a sternului, din musculatura limbii, din muschii maseteri si din muschii abdominali.
Pentru piesele din carne: din fiecare piesa se recolteaza, din locuri diferite, din apropierea oaselor sau a tendoanelor, 3 probe de muschi scheletici fara grasime si, pe cit posibil, de dimensiunea unei nuci.
Din preparatele crude se recolteaza, din 3 puncte diferite, cite o proba de dimensiunea unei nuci.
c) Examenul trichineloscopic al carnurilor de vinat (urs, mistret) Examinarea trichineloscopica a carnurilor de vinat se executa astfel:
- dupa identificarea prin numerotare a carcasei, se recolteaza, de la fiecare dintre muschii diafragmei, muschii intercostali sau abdominali, cite 2 probe, in total 4 probe a cite 20 grame pentru fiecare carcasa;
- din fiecare proba se executa cite un compresor a 28 sectiuni, in total 4 compresoare pentru fiecare carcasa;
- sectiunile se clarifica, de preferinta, cu acid acetic 10% sau otet alimentar de 9 grade la mistret, si cu hidroxid de sodiu 3%, la urs. Cind chisturile sint calcificate, la ambele specii, clarificarea se face cu acid acetic 10%.
Norma de lucru pentru examenul trichineloscopic al vinatului este: un mistret sau un urs este echivalent cu 8 carcase.
d) Modul de lucru Din fiecare dintre cele 2 probe recoltate de la carcasele intregi, examinatorul trebuie sa taie cite 7 fragmente (sectiuni) de marimea unui bob de ovaz, deci 14 fragmente in total, iar in cazul in care este prezent un singur pilier diafragmatic, 14 fragmente din puncte aflate in apropierea tendoanelor, pe care le depune individual pe cimpurile lamei inferioare a compresorului si le preseaza dupa montarea lamei superiare.
Daca proba de examinat este uscata si veche, inainte de a fi presata, ea trebuie tinuta timp de 10-20 de minute in solutie de hidroxid de potasiu, diluata cu doua parti de apa.
Daca, in cazul carcaselor intregi, probele provin din partea musculara a diafragmei, din musculatura limbii sau numai din musculatura abdominala, se taie 14 fragmente de marimea unui bob de ovaz din fiecare proba, deci 28 fragmente in total.
Din fiecare proba recoltata din piese de carne sau preparate crude din carne se taie 4 fragmente de marimea unui bob de ovaz, deci 12 fragmente in total.
Examenul trichineloscopic trebuie efectuat astfel incit fiecare preparat sa fie examinat incet si cu atentie.
Daca in cursul examenului trichineloscopic se deceleaza formatiuni suspecte a caror natura nu poate fi determinata cu certitudine chiar si cu ajutorul unui trichineloscop cu grosisment mai puternic, va trebui sa se procedeze la un examen de control cu ajutorul microscopului.
Examenul microscopic se va efectua in asa fel, incit fiecare preparat sa fie examinat incet si cu atentie, cu un grosisment de 30-40 de ori.
In caz de dubii, examenul trebuie repetat pe alte probe si preparate, daca este necesar cu un grosisment superior, pina la obtinerea rezultatului precis.
Examenul trichineloscopic trebuie sa dureze cel putin 3 minute pentru o proba.
In cazul utilizarii probelor recoltate din partea musculara a diafragmei, din musculatura limbii din muschii maseteri sau din muschii abdominali, examenul trichineloscopic trebuie sa dureze cel putin 6 minute.
Timpul fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru recoltarea probelor si pentru pregatirea preparatelor.
In mod obisnuit, un operator nu trebuie sa examineze la trichineloscop mai mult de 840 sectiuni/zi si numai in mod exceptional 1.050 sectiuni (fragmente).
II. Metoda digestiei artificiale a) Aparatura si materiale:
- cutite pentru recoltarea probelor;
- recipiente mici numerotate, care sa poata fi inchise pentru conservarea probelor, eventual pina la o noua examinare;
- etuva;
- pilnie din sticla de 2 pina la 3 litri, cu suport si tub din cauciuc de racordare, pense sau cleme pentru inchiderea sau deschiderea tubului din cauciuc ;
- sita metalica sau din plastic (diametrul sitei 18 cm, cu ochiuri de 1 mm);
- etamina (pinza fina sau tifon);
- eprubeta subtiata la partea inferioara (conica);
- chiuveta;
- masina de tocat carne;
- stereomicroscop cu o putere de marire de 15-40 ori, dispunind de o luminozitate adecvata;
- lichidul de digestie, compus din 10 g pepsina (80 U/g FIP), 5 ml HCI 37%, aduse la 1 litru cu apa curenta.
b) Prelevarea probelor Din carcasa intreaga se recolteaza cite o proba de cel putin 20 g din fiecare pilier diafragmatic din apropierea partii tendinoase.
Daca pilierii diafragmatici nu sint prezenti, se recolteaza aceeasi cantitate din partea musculara a diafragmei sau din musculatura limbii, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele de carne se preleveaza o proba de 20 g cel putin, din muschii scheletici, fara grasime si, pe cit posibil, din apropierea oaselor sau tendoanelor.
c) Modul de lucru Pentru examenul unei probe colective, provenind de la 10 carcase, se recolteaza cite 10 g din fiecare proba individuala de 20 g. Celelalte 10 g ramase se pastreaza pentru examen individual, daca acesta va fi necesar.
Cele 10 probe a cite 10 g fiecare sint reunite intr-o proba colectiva, care se marunteste cu ajutorul unei masini de tocat cu diametrul sitei de 2 mm si se aseaza fara a fi presate in sita acoperita la exterior cu etamina (tifon).
Sita este suspendata in pilnia racordata printr-un tub din cauciuc la o eprubeta conica la partea inferioara. Pilnia este umpluta cu lichidul de digestie pina la nivelul care acopera proba de analizat.
Raportul dintre carne si lichidul de digestie trebuie sa fie de aproximativ 1/20 - 1/30.
Dupa incubare de 18-20 de ore la 37-39 grade Celsius, eprubeta conica se debranseaza de la pilnie. Lichidul se elimina cu atentie intr-o placa Petri sau capsula de sticla. Se clateste atent eprubeta, iar lichidul rezultat se toarna, de asemenea, in aceeasi placa Petri sau capsula.
Se cerceteaza prezenta trichinelor cu ajutorul stereomicroscopului cu o putere de marire de 20-140 ori.
In cazul rezultatului pozitiv sau dubios al analizei probei colective, se procedeaza la analizarea individuala a probelor de cite 10 g ramase din cele 20 g recoltate de la fiecare carcasa sau piesa de carne, conform celor prevazute la lit. b).
III. Metoda digestiei artificiale pe probe colective a) Aparatura si reactivi - un cutit si pense pentru recoltarea probelor;
- o masina de tocat carne cu sita cu ochiurile avind diametrul intre 2-3 mm;
- balon Erlenmeyer de 3 litri cu dop din cauciuc sau vata;
- o pilnie conica de separare cu capacitatea de 2.000 ml, cu robinet la partea inferioara;
- un stativ suport obisnuit cu picior in A de 29 cm lungime, prevazut cu o tija de 80 cm;
- un inel metalic cu diametrul de 10-11 cm, ce se poate fixa pe tija suportului;
- o pensa prevazuta cu brate fara zimti (23-40 mm) care sa poata fi atasata unui suport cu manson dublu;
- o sita din plastic sau otel inoxidabil, cu un diametru exterior de 11 cm si cu ochiuri fine (0,177 mm);
- o pilnie cu un diametru interior de cel putin 12 cm;
- eprubete gradate de 100 ml;
- un stereomicroscop cu putere de marire de 15-40 ori, care sa dispuna de o iluminare corespunzatoare, sau un trichineloscop cu masa orizontala pentru compresor si cu iluminare adecvata. In cazul utilizarii stereomicroscopului, o serie de placi Petri cu diametrul de 9 mm al caror fund a fost divizat in patrate de examinare de 10 x 10 mm cu ajutorul unui instrument ascutit;
- in cazul utilizarii trichineloscopului, este necesara o cuva acrilica pentru numararea larvelor, cu urmatoarele caracteristici:

1. fundul cuvei trebuie sa aiba grosimea de 3 cm si dimensiunile de 180 x 40 mm si este impartit in patrate;

2. peretii laterali: 230 x 30 mm;

3. peretii frontali: 40 x 20 mm.
Fundul si peretii frontali se fixeaza intre cei 2 pereti laterali, astfel incit sa formeze o cuva prevazuta cu 2 mici minere la cele 2 extermitati. Partea superioara a fundului trebuie sa fie ridicata cu 7 pina la 9 mm in raport cu baza cadrului format de peretii laterali si frontali. Peretii trebuie sa fie lipiti cu un material adeziv adecvat;
- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminare printr-un tratament cu formol al aparaturii si pentru sucul digestiv care ramine, in cazul rezultatului pozitiv;
- acid clorhidric concentrat (37%);
- pepsina cu concentratia de 1:10.000 NF (Farmacopeea Nationala a S.U.A.) care corespunde cu 1:12.500 BP (British Pharmacopea) sau cu 2.000 FIP (Federatia Internationala de Farmacie);
- un numar de tavi care sa poata cuprinde 50 probe a cite 2 g fiecare;
- o balanta cu precizie de 0,1 g.
b) Recoltarea probelor Din carcasa intreaga se recolteaza o proba de aproximativ 2 g din unul dintre pilierii diafragmei din apropierea partii tendinoase; daca pilierii nu sint prezenti, se recolteaza aceeasi cantitate din partea musculara a diafragmei sau din musculatura limbii din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele de carne se recolteaza o proba de circa 2 g din muschii scheletici, fara grasime si, daca este posibil, cit mai aproape de os sau de tendon.
c) Metoda
1. a) Grupe complete de probe (100 o data) Se recolteaza o cantitate de aproximativ 1 g din fiecare din cele 100 de probe individuale. Proba colectiva se trece o data prin masina de tocat carne.
Carnea tocata se introduce intr-un balon Erlenmeyer de 3 litri si se adauga 7 g pepsina, se acopera cu 2 litri apa curenta preincalzita la 40-41 grade Celsius si cu 25 ml HCI concentrat. Se agita amestecul pentru dizolvarea pepsinei. Solutia are un pH in jur de 1,5-2,0:
- pentru digestie, balonul Erlenmeyer se introduce intr-o etuva la temperatura de 40-41 grade Celsius timp de circa 4 ore; se agita manual de cel putin 2 ori/ora;
- solutia digerata se filtreaza printr-o sita pusa deasupra unei pilnii conice de separare de 2 litri si se lasa in repaus pe stativul-suport cel putin o ora;
- se recolteaza 45 ml din continutul pilniei de separare prin deschiderea robinetului, intr-o eprubeta gradata de 100 ml care apoi se repartizeaza in trei placi Petri, cu fundul divizat in patrate, cite 15 ml pentru fiecare placa;
- fiecare placa Petri este minutios examinata la stereomicroscop pentru decelarea larvelor.
In cazul folosirii cuvelor pentru numararea larvelor, cei 45 ml sint repartizati in 2 cuve si se examineaza la trichineloscop.
Larvele apar pe fundul cuvei ca organisme cu forme carcateristice si, daca apa este calduta, se observa frecvent infasurarea si desfasurarea spiralelor:
- lichidul de digestie trebuie sa fie examinat cit mai repede posibil. In nici un caz examenul nu trebuie aminat pentru a doua zi.
Daca lichidele de digestie nu sint suficient de transparente sau nu sint examinate in primele 30 de minute de la preparare, ele se supun unui procedeu de clarificare dupa cum urmeaza: se trece proba finala de 45 ml intr-o eprubeta gradata si se lasa sa sedimenteze 10 minute; la sfirsitul intervalului se iau 30 ml din lichidul supernatant prin aspirare, iar la cei 15 ml ramasi se adauga apa curenta pina la obtinerea unui volum total de 45 ml; dupa o noua perioada de repaus de 10 minute, se iau 30 ml din lichidul supernatant prin aspirare; cei 15 ml ramasi in eprubeta se trec intr-o placa Petri sau cuva pentru numararea larvelor si se examineaza. Se spala eprubeta gradata cu 10 ml apa de robinet si se toarna in placa Petri sau in cuva pentru numararea larvelor si se examineaza.

1. b) Grupele de cel putin 100 de probe La un grup complet de 100 de probe se pot adauga maximum 15 probe individuale pentru a fi examinate in acelasi timp cu acestea. Daca numarul probelor este superior lui 15 si inferior lui 100, lichidul de digestie trebuie redus proportional.

2. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul unei probe colective , se recolteaza o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform indicatiilor vizate la lit. b) de mai sus.
Probele de 20 g provenind de la 5 carcase trebuie reunite si examinate dupa metoda descrisa mai sus.
Rezulta deci ca probele celor 100 de carcase examinate colectiv se vor imparti in 20 de grupe, fiecare grupa reprezentind 5 carcase. Fiecare grupa de probe se va examina asa cum s-a descris mai sus.
Daca se deceleaza trichina intr-un grup de probe de la 5 carcase, de la fiecare carcasa apartinind acelei grupe se vor recolta probe de 20 g si se va examina dupa metoda descrisa IV. Metoda digestiei pe probe colective cu agitatie mecanica/tehnica sedimentarii a) Aparatura si reactivi:
- un cutit sau foarfeci pentru taierea probelor;
- tavi compartimentate in 50 de careuri care sa poata cuprinde fiecare cite o proba de carne de circa 2 g;
- un stomacher Lab-blender 3500-Thermo model;
- pungi de plastic adaptate la stomacher Lab-blender;
- pilnii de separare de forma conica pentru decantare, cu o capacitate de 2 litri, prevazute cu robinete de siguranta din teflon;
- suporturi cu inele si dispozitiv de fixare;
- site fine, cu ochiuri de 0,177 mm de un diametru exterior de 11 cm cu structura din material inoxidabil;
- pilnii cu diametru interior de cel putin 12 cm pe care se pot aplica sitele;
- eprubete gradate de 100 ml;
- un dozator de 25 ml (eprubeta gradata prevazuta cu para de cauciuc);
- pahare cu o capacitate de 3 litri;
- o lingura sau o tija de sticla pentru agitarea lichidului de digestie din borcan;
- o seringa de plastic cu un tub pentru aspirare;
- o lingura gradata de 6 g;
- un termometru cu o precizie +,- 0,5 grade Celsius insemnat de la 1 grad la 100 grade;
- un vibrator (agitator) electric;
- un releu care se aprinde si se stinge la fiecare minut;
- un trineloscop prevazut cu o masa orizontala sau un stereomicroscop cu luminozitate adecvata;
- cuva pentru numararea larvelor (in cazul utilizarii trichineloscopului).
Cuva trebuie sa fie formata din pereti acrilici cu o grosime de 3 mm si care trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- fundul cuvei: 180 x 40 mm, divizat in patrate;
- pereti laterali: 230 x 20 mm;
- pereti frontali: 40 x 20 mm;
Fundul si peretii frontali se fixeaza intre placile laterale, astfel incit sa formeze 2 minere la cele 2 extermitati. Partea superioara a fundului trebuie sa se gaseasca ridicata la 7-9 mm in raport cu baza cadrului format de peretii laterali si frontali. Peretii se fixeaza cu ajutorul unui adeziv corespunzator.
In cazul utilizarii stereomicroscopului, un numar de placi Petri cu diametru de 9 mm, al caror fond trebuie sa fie divizat in patrate cu latura de 10 mm:
- solutie de acid clorhidric 17,5%;
- pepsina cu concentratia de 1:10.000 NF corespunzator la 1:12.500 BP, corespunzator la 2.000 FIP;
- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminarea printr-un tratament cu formol al aparaturii si sucului digestiv, in caz de rezultat pozitiv.
b) Recoltarea probelor Din carcasa intreaga se recolteaza o proba de circa 2 g din unul dintre pilierii diafragmatici din aproprierea partii tendinoase; daca pilierii lipsesc, se recolteaza aceeasi cantitate din partea musculara a diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele din carne se recolteaza o proba de aproximativ 2 g din muschii scheletici fara grasime si, pe cit posibil, cit mai aproape de os sau tendon.
c) Metoda
1. Procesul de diagnostic
1.1. Grupe complete de probe (100 probe o data):
- se fixeaza la stomacherul 3500 o punga dubla din plastic si se regleaza la temperatura de 40-41 grade Celsius;
- se introduce un litru si jumatate de apa calda la 33-35 grade Celsius in punga interioara si se aduce la 40-41 grade Celsius;
- se transfera in sac 25 ml de solutie de acid clorhidric 17,5;
- se adauga apoi 100 de probe de circa 1 g fiecare (la 25-30 grade Celsius) recoltate de la fiecare din probele individuale dupa procesul vizat la lit. b);
- se adauga apoi 6 g de pepsina. Trebuie respectata riguros ordinea operatiilor pentru a evita descompunerea pepsinei;
- se digera in stomacher timp de 25 de minute;
- se ia punga de plastic din stomacher, se filtreaza lichidul de digestie cu ajutorul sitei si se lasa sa curga intr-un pahar de 3 litri;
- se spala sacul de plastic cu 100 ml apa care se foloseste apoi la clatirea sitei si se adauga la filtrul din pahar.
La un grup complet de 100 de probe se pot adauga maximum 15 probe individuale pentru a fi examinate in acelasi timp cu acestea.

1.2. Grupe cu mai putin de 100 de probe:
- se fixeaza la stomacherul 3500 o punga dubla din plastic si se regleaza la temperatura de 40-41 grade Celsius;
- se prepara un lichid de digestie amestecind un litru si jumatate de apa si 25 ml acid clorhidric de concentratie 17,5%. Se adauga 6 g pepsina si se aduc la temperatura de 40-41 grade Celsius. Se va respecta riguros ordinea operatiunilor pentru a evita descompunerea pepsinei;
- se determina un volum de lichid de digestie corespunzind la 15 ml/g de proba (astfel, pentru 30 de probe luate 30 x 15 ml = 450 ml) si se transfera in sacul de plastic interior o data cu probele de carne de aproximativ 1 g ( la 25-30 grade Celsius) din fiecare din probele individuale, dupa procedeul descris la lit.
b);
- se varsa apa de 41 grade Celsius in sacul exterior pina la obtinerea unui volum total de 1 litru si jumatate in cei 2 saci;
- se digera in stomacher timp de 25 de minute;
- se ridica punga de plastic din stomacher, se filtraza lichidul de digestie prin sita in paharul de 3 litri;
- se spala punga de plastic cu 100 ml apa care se va folosi la clatirea sitei si se adauga la lichidul din pahar.

2. Izolarea larvelor prin sedimentare:
- la lichidul de digestie din pahar se adauga 300-400 g de fulgi de gheata pentru a obtine un volum de 2 litri. Se agita pina se topeste gheata. In cazul grupurilor mai mici de probe, cantitatea de gheata se reduce;
- se transfera lichidul de digestie racit intr-un recipient pentru decantare de 2 litri, prevazut cu un vibrator fixat cu o pensa suplimentara;
- pentru sedimentare se lasa lichidul in recipientul pentru decantare timp de 30 de minute, alternind cite un minut de vibrare si unul de oprire;
- dupa 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment intr-o eprubeta gradata de 100 ml;
- se lasa proba in repaus in eprubeta, se inlatura lichidul supernatant prin aspirare pina ramine in eprubeta un volum de 15 ml care se va examina pentru decelarea prezentei larvelor; pentru aspirare se foloseste o seringa din plastic prevazuta cu un tub de plastic. Lungimea acestuia trebuie sa fie astfel incit 15 ml de lichid sa ramina in eprubeta gradata atunci cind capatul seringii se afla la nivelul marginii cilindrului;
- se introduc cei 15 ml ramasi intr-o cuva pentru numararea larvelor sau in 2 placi Petri si se examineaza cu trichineloscopul sau stereomicroscopul;
- lichidele de digestie trebuie examinate cit mai repede posibil.
In nici un caz examenul nu se lasa pentru a doua zi.
Daca lichidele de digestie nu sint suficient de transparente sau daca nu se examineaza in primele 30 de minute de la preparare, ele trebuie supuse unui procedeu de clarificare dupa cum urmeaza: se varsa proba finala de 60 ml intr-o eprubeta gradata si se lasa sa sedimenteze timp de 10 minute. La sfirsitul intervalului se extrag prin aspirare 45 ml din lichidul supernatant si se adauga apa curenta celor 15 ml ramasi pina se obtine un volum total de 45 ml. Dupa o noua perioada de repaus de 10 minute se extrag prin aspirare 30 ml lichid supernatant, se trec cei 15 ml ramasi intr-o placa Petri sau intr-o cuva pentru numararea larvelor.
Se spala eprubeta gradata cu 10 ml de apa curenta; se adauga lichidul obtinut la proba din placa Petri sau in cuva pentru numararea larvelor si se procedeaza la examinare.

3. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul probei colective, se recolteaza cite o proba de 20 g de la fiecare carcasa conform prescriptiilor de la lit. b) de mai sus.
Probele de 20 g provenind de la 5 carcase se reunesc si se examineaza dupa metoda descrisa mai sus.
In acelasi mod se examineaza probele de 20 g de la 5 carcase. Daca se deceleaza trichina intr-un grup de probe de la 5 porci, probele de 20 g se recolteaza de la fiecare carcasa apartinind acelui grup si se examineaza dupa metoda descrisa.

V. Metoda de digestie pe probe colective cu agitatie mecanica/tehnica de izolare prin filtrare a) Aparatura si reactivi Aceleasi de la lit. a) de la Metoda IV plus:
- o pilnie Gelmar de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului de 45 mm);
- discuri filtrante compuse din:
- un gratar din material inoxidabil, rotund, cu ochiuri fine de 0,35 mm, diametrul discului 45 mm;
- 2 inele din cauciuc de o grosime de 1 mm, diametrul exterior 34 mm, diametrul interior 32 mm.
Gratarul trebuie sa fie fixat intre cele 2 inele cu ajutorul unui adeziv cu o compozitie adecvata celor 2 materiale;
- un balon Erlenmeyer de 3 litri dotat cu un tub lateral pentru aspirare;
- o trompa de apa (de vid);
- pungi de plastic cu capacitate de cel putin 80 ml;
- material adeziv, plastic;
- renilaza, 1:50.000 unitati Soxlet/g.
b) Recoltarea probelor A se vedea lit. b) de la Metoda IV.
c) Metoda
1. Procesul de digestie:
- grupe complete de probe (100 de probe o data) - a se vedea lit. c) pct. 1 de la Metoda IV;
- grupe de cel putin 100 de probe - a se vedea lit. c) pct. 1 de la Metoda IV.

2. Izolarea larvelor prin filtrare:
- se adauga la lichidul de digestie 300-400 g de fulgi de gheata, pentru a obtine un volum de 2 litri. In cazul grupurilor mai mici, cantitatea de gheata se reduce proportional;
- se agita lichidul de digestie pina se topeste gheata. Se lasa lichidul de digestie racit timp de 3 minute cel putin pentru ca larvele sa se spireze;
- se monteaza pilnia Gelmar prevazuta cu un suport pentru filtru, in care se gaseste un disc filtrant pe un balon Erlenmeyer legat la o trompa de apa;
- se introduce lichidul de digestie in pilnia Gelmar si se filtreaza. Spre sfirsit trecerea lichidului prin filtru poate fi accelerata prin aspirare cu ajutorul trompei de apa (vid). Se termina aspirarea inainte ca filtrul sa se usuce, adica atunci cind ramin 2 pina la 5 ml lichid in pilnie;
- dupa filtrarea totala a lichidului de digestie, se ia discul filtrant si se pune intr-o punga de plastic de 80 ml, adaugind 15-20 ml solutie de renilaza.
Pentru obtinerea solutiei de renilaza se introduc 2 g de renilaza in 100 ml apa curenta.
Se practica o dubla sudura a pungii de plastic si se pune la stomacher timp de 3 minute, timp in care aparatul este utilizat pentru analiza unui grup complet sau incomplet de probe.
Dupa 3 minute se scoate din stomacher sacul de plastic continind discul filtrant si solutia de renilaza si se deschide cu ajutorul unei foarfeci. Se introduce continutul intr-o cuva pentru numararea larvelor sau intr-o placa Petri. Se spala sacul cu 5-10 ml apa care se introduce in cuva in scopul trichineloscopiei sau intr-o placa Petri pentru examen la stereomicroscop.
Lichidele de digestie se examineaza repede. In nici un caz examenul nu se amina pentru a doua zi.
NOTA:
Niciodata nu se utilizeaza discurile filtrante care nu sint foarte curate.
Nu se usuca discurile filtrante, daca ele nu sint curate.
Pentru curatire discurile trebuie lasate intr-o solutie de renilaza pe timpul noptii. Inainte de a fi utilizate, ele trebuie spalate in stomacher cu ajutorul unei solutii de renilaza.

3. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul unei probe colective , se recolteaza cite o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform indicatiilor precizate la lit. b) de mai sus. Probele de 20 g provenind de la 5 carcase se reunesc si se examineaza dupa metoda descrisa.
In acelasi mod se examineaza probele de 20 g de la 5 carcase. Daca se deceleaza trichina la un grup de probe de la 5 porci, alte probe de 20 g se recolteaza de la fiecare carcasa, apartinind acelui grup si se examineaza dupa metoda descrisa.
VI. Metoda digestiei pe probe colective utilizind un agitator magnetic a) Aparatura si reactivi:
- un cutit si pense pentru recoltarea probelor;
- tavi compartimentate in 50 de careuri care sa poata contine fiecare cite o proba de carne de circa 2 g;
- o mulineta (un dispozitiv electric de tocare fina);
- agitator magnetic prevazut cu o placa sofanta (incalzitoare) la temperatura controlata si un bastonas magnetic (acoperit cu teflon) de circa 5 mm;
- baloane conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri;
- suporturi cu inele si dispozitive de fixare;
- site cu ochiuri fine de 0,177 mm, cu diametrul exterior de 11 cm, prevazute cu o structura (cadru) din material inoxidabil;
- pilnii cu un diametru interior de cel putin 12 cm pe care se aseaza sita;
- un pahar Berzelius de 3 litri;
- pilnii de separare de 2-3 litri cu robinet de teflon la partea inferioara;
- eprubete gradate cu o capacitate de circa 50 ml sau cupe de centrifugare;
- un trichineloscop prevazut cu o masa orizontala sau un stereomicroscop care sa dispuna de o iluminare adecvata;
- o cuva pentru numararea larvelor (in cazul utilizarii trichineloscopului).
Cuva trebuie sa fie formata din placi acrilice cu o grosime de 3 mm, cu urmatoarele caracteristicii:
- fundul recipientului 180 x 40 mm impartit in patratele;
- pereti laterali 230 x 20 mm;
- pereti frontali 40 x 20 mm;
- fundul si peretii frontali trebuie fixati in peretii laterali in asa fel incit sa formeze 2 minere mici la cele 2 extermitati. Partea superioara a fundului trebuie sa se gaseasca la 7-9 mm deasupra bazei cadrului format de peretii laterali si frontali. Placile se fixeaza cu un adeziv corespunzator materialului cuvei;
- mai multe placi Petri (in cazul utilizarii stereomicroscopului) al caror fund este impartit in patratele de 10 x 10 mm;
- o folie de aluminiu;
- acid clorhidric de concentratie 20%;
- pepsina cu concentratie de 1:10.000 NF (conform Formularului National S.U.

A.) care corespunde la 1:12.500 BF (British Pharmacopea) si la 2.000 FIP (Federatia Internationala de Farmacie);
- apa curenta incalzita la 46-48 grade Celsius;
- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminarea cu formol a aparaturii si sucului digestiv care ramine, in caz de rezultat pozitiv;
- o balanta cu precizie de 0,1 g.
b) Prelevarea probelor Din carcasa intreaga se va preleva cite o proba de circa 2 g dintr-unul din pilierii diafragmatici din apropierea partii tendinoase; daca nu exista un pilier diafragmatic, se va preleva aceeasi cantitate din portiunea musculara a diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele de carne se recolteaza cite o proba de circa 2 g din muschii scheletici fara grasime si, daca este posibil, aproape de os sau de tendon.
c) Metoda
1. Grupe complete de probe (100 o data):
- se vor toca in mulineta 100 de probe de cite 1 g luate din fiecare proba individuala, conform indicatiilor de la lit. b);
- aparatul se pune in functiune de 3 sau 4 ori cit o secunda;
- se va transfera carnea tocata intr-un pahar Berzelius de 3 litri si se va pudra cu 10 g de pepsina. Se adauga 2 litri de apa curenta preincalzita la 46-48 grade Celsius si 16 ml de acid clorhidric de concentratie 20%;
- se va clati de mai multe ori dispozitivul de tocat cu lichidul de digestie din pahar, pentru a se desprinde si particulele care sint aderente;
- se introduce magnetul in paharul care se acopera cu o folie de aluminiu;
- se aseaza paharul pe o placa preincalzita a agitatorului magnetic si se porneste agitarea. Inainte de a incepe procesul de agitare, agitatorul magnetic trebuie astfel reglat, incit sa poata fi mentinuta temperatura constanta 44-46 grade Celsius pe parcursul functionarii. In decursul procesului de agitare lichidul de digestie trebuie sa se invirteasca cu o viteza suficient de mare pentru ca sa se formeze un virtej central, profund, fara sa se produca spuma si stropi;
- se agita lichidul de digestie timp de 30 de minute, se opreste aparatul, se filtreaza lichidul de digestie printr-o sita amplasata pe gaura unei pilnii si se recolteaza filtratul intr-un vas pentru decantare (pilnie de separare cu robinet la partea inferioara);
- se lasa lichidul de digestie in recipientul pentru decantare timp de 30 de minute;
- dupa 30 de minute se recolteaza rapid 40 ml de lichid de digestie in eprubeta gradata sau in cuva de centrifugare;
- se lasa in repaus cei 40 ml timp de 10 minute si se aspira apoi 30 ml de lichid supernatant raminind astfel un volum de 10 ml;
- proba de 10 ml de sediment care a ramas se varsa intr-o cuva pentru numararea larvelor sau intr-o placa Petri;
- se clateste eprubeta gradata sau cuva de centrifugare cu circa 10 ml apa curenta care va fi adaugata probei in cuva de numarat larve sau in placa Petri.
Urmeaza apoi examenul la trichineloscop sau la stereomicroscop, dupa caz.
Lichidele de digestie se examineaza rapid. In nici un caz examenul nu trebuie aminat pentru ziua urmatoare.
Daca lichidele de digestie nu sint examinate in primele 30 de minute dupa preparare, ele trebui supuse unui procedeu de clarificare dupa cum urmeaza: se varsa proba finala de circa 40 ml intr-o eprubeta gradata si se lasa sa se sedimenteze timp de 10 minute, apoi se inlatura 30 ml lichid supernatant. Cei 10 ml ramasi la fundul eprubetei sau cuvei se aduc la 40 ml prin adaugarea de apa curenta. Dupa o noua perioada de repaus de 10 minute se inlatura 30 ml de lichid supernatant, prin aspirare, raminind un volum de 10 ml pentru a fi examinat intr-o placa Petri sau o cuva destinata numararii larvelor. Se spala eprubeta gradata cu 10 ml apa curenta si se adauga lichidul obtinut la proba din placa Petri sau din cuva pentru numaratul larvelor in vederea examinarii.
Daca la examinare apare ca sedimentul nu este limpede, proba se trece intr-o eprubeta gradata si se adauga apa curenta pentru a obtine 40 ml. Apoi se aplica metoda descrisa mai sus.

2. Grupe mai mici de 100 probe:
- 15 probe de 1 g fiecare pot, daca este cazul, sa fie adaugate la metoda descrisa mai sus la lit. c). Mai mult de 15 probe trebuie sa fie examinate ca grupe complete. In cazul grupelor de pina la 50 probe, lichidele de digestie pot fi reduse pina la 1 litru.

3. In cazul unui rezultat pozitiv sau dubios, la o examinare a unei probe colective se va preleva cite o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform indicatiilor prevazute la lit. b). Probele de cite 20 g provenite de la 5 carcase trebuie reunite si examinate conform metodei descrise mai sus. Astfel vor fi examinate probele de la 20 de grupe de cite 5 carcase. Daca se descopera Trichinella intr-o grupa de probe provenite de la 5 carcase, vor fi prelevate probe de cite 20 g de la fiecare carcasa care aparine acestei grupe si vor fi examinate conform metodei descrise anterior.
VII. Metoda de digestie automatica pe probe colective de pina la 35 g a) Aparatura si reactivi:
- un cutit sau foarfeci pentru decuparea probelor;
- tavi compartimentate in 50 de patratele care sa contina fiecare cite 1 proba de carne de circa 2 g;
- un aparat blender "Trichinomatic 35" cu dispozitiv de filtrare;
- solutie de acid clorhidric de concentratie 8,5 plus/minus 0,5%;
- filtre cu membrana de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm, ai caror pori sint de 1,4 microni;
- pepsina cu o concentratie de 1:10.000 NF care corespunde la 1:12.500 BF care corespunde la 2.000 FIP;
- pense cu capete netede;
- o balanta cu o precizie de 0,1 g;
- mai multe lamele portobiect cu o latime de cel putin 5 cm sau mai multe placi Petri cu un diametru de cel putin 6 cm al caror fund a fost impartit in patratele de 10 x 10 mm;
- un (stereo) microscop cu lumina transmisa (grosisment de la 15 pina la 60 ori) sau un trichineloscop cu masa orizontala;
- un recipient pentru recoltarea lichidelor reziduale;
- mai multe pubele de cite 10 litri, pentru decontaminarea cu formol a aparaturii si sucului digestiv care ramine, in cazul unui rezultat pozitiv.
b) Recoltarea probelor Din carcasa intreaga se va preleva o proba de circa 2 g dintr-unul din pilierii diafragmatici din apropierea partii tendinoase; in lipsa pilierilor diafragmatici, se va preleva aceeasi cantitate din partea musculara a diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele de carne se va preleva o proba de circa 2 g din muschii scheletici fara grasime si, daca este posibil, din aproapierea oaselor sau tendoanelor.
c) Metoda
1. Procedeu de digestie:
- se monteaza la blender dispozitivul de filtrare si se adapteaza tubul de descarcare care se introduce in pubela;
- cind blenderul este aprins incepe incalzirea;
- inainte de a incepe, se deschide butonul situat sub camera de rotatie si apoi se inchide;
- cind temperatura blenderului a ajuns la 25-30 grade Celsius, se introduce un numar de pina la 35 de probe de circa 1 g fiecare, provenite din fiecare proba individuala, conform lit. b);
- se va asigura ca nu mai exista bucati mari de tendoane ce ar putea adera la filtrul membranei;
- se toarna apa in recipientul atasat la blender (circa 400 ml);
- se toarna 30 ml acid clorhidric de concentratie 0,5% in recipientul care contine lichidul de digestie;
- se monteaza un filtru cu membrana sub filtrul grosier din dispozitivul de filtrare;
- se adauga 7 g pepsina. Trebuie sa se respecte ordinea operatiunilor pentru a se evita descompunerea pepsinei;
- se inchide capacul camerei de reactie a recipientului care contine lichidul de digestie;
- se va stabili timpul de digestie: o durata scurta de digestie [5 minute pentru probele provenite de la animale cu virsta normala de taiere si o durata mai lunga de digestie (8 minute) pentru celelalte probe];
- apasarea pe butonul "ad-hoc" al blenderului declanseaza automat functionarea, digestia si filtrarea;
- dupa 10-13 minute procesul este terminat, iar aparatul se opreste automat;
- se deschide capacul camerei, daca se constata ca recipientul este gol.
Daca ramine spuma sau resturi din lichidul de digestie in recipient, se aplica procedeul de lucru conform lit c)5.

2. Izolarea larvelor:
- se demonteaza suportul filtrului si se transfera filtrul cu membrana pe o lamela portobiect sau pe o placa Petri;
- se vor examina filtrele cu membrana cu ajutorul unui microscop sau al unui trichineloscop.

3. Curatarea aparaturii:
- in cazul rezultatului pozitiv se completeaza cu apa clocotita camera de reactie a blenderului pina la 2/3. Se varsa apa de la distribuire intr-un recipient pina ce nivelul captatorului inferior este acoperit. Se va actiona programul de curatare automata. Se decontamineaza portfilul, precum si restul aparaturii prin tratare cu formol;
- la sfirsitul zilei de lucru se va umple cu apa recipientul ce contine lichidul din blender si se actioneaza un program normal.

4. Utilizarea filtrelor cu membrana:
- filtrele cu membrana din policarbonat pot fi utilizate de maximum 5 ori.
Dupa fiecare utilizare filtrul trebuie intors. Mai mult, dupa fiecare utilizare filtrul trebuie verificat pentru a determina daca nu a suferit vreo deteriorare care l-ar face impropriu pentru alta utilizare.

5. Metoda se foloseste cind digestia este incompleta si filtrarea nu poate avea loc.
Daca la deschiderea capacului camerei de reactie a blenderului se constata ca a ramas spuma sau resturi din lichidul de digestie, se aplica procedeul urmator:
- se inchide valva situata deasupra camerei de reactie;
- se demonteaza portfiltrul si se transfera filtrul cu membrana pe o lama portobiect sau pe o placa Petri;
- se monteaza un nou filtru cu membrana pe un suport de filtru si se fixeaza la aparat;
- se toara apa in recipientul blenderului ce contine lichidul de digestie pina cind nivelul captatorului interior este acoperit;
- se actioneaza programul de spalare automata;
- cind programul de spalare automata s-a terminat, se deschide capacul camerei de reactie si se verifica daca a ramas lichid;
- daca camera este goala, se demonteaza portfiltrul si cu ajutorul unei pense se muta filtrul cu membrana pe o lamela portobiect sau pe o placa Petri;
- cele doua filtre cu membrana se examineaza comform lit. c)2.
Daca filtrele nu pot fi examinate, se repeta procesul de digestie un timp prelungit, conform lit. c)1.

6. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la o proba colectiva, trebuie prelevata o noua proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform lit. b) de mai sus . Aceste probe sint analizate individual conform metodei de la lit. c).
ANEXA 2

I. Conditii pentru autorizarea laboratoarelor care efectueaza examenul pentru decelarea trichinei
1. Laboratoarele pentru decelarea trichinei trebuie sa dispuna cel putin de:
a) un spatiu suficient de mare, inchis cu cheie, pentru pregatirea probelor;
peretii trebuie sa fie netezi, placati cu faianta pina la inaltimea de minimum 2 metri sau vopsiti in culoare deschisa, lavabila;
Va fi asigurat spatiul pentru fiecare din metodele de examinare utilizate.
b) un spatiu pentru examinare, suficient de mare, inchis cu cheie, obscur in cazul utilizarii trichineloscopului;
c) sistem de aerisire suficient, daca este necesara o instalatie de climatizare care sa permita obtinerea unei temperaturi ambiante care sa nu depaseasca 25 grade Celsius;
d) lumina naturala sau artificiala, care sa nu modifice culorile; se va evita lumina solara;
e) echipamente suficiente pentru curatarea si dezinfectia miinilor in spatiul pentru pregatirea probelor;
f) frigider pentru conservarea probelor de carne;
g) un spatiu pentru curatarea si dezinfectia materialelor de examinare (recipiente pentru probe, compresoare, cutite, foarfeci), prevazut cu:
- paviment impermiabil, usor de curatat si dezinfectat;
- pereti netezi, placati cu faianta pina la inaltimea de minimum 2 metri sau vopsiti cu o culoare deschisa;
h) vestiare-filtru cu lavoare, cabine cu dusuri, toalete si spatiu pentru odihna;
i) lavoare alimentate cu apa potabila curenta rece si calda, prevazute cu substante pentru curatat si dezinfectat si prosoape cu o singura folosinta;
j) recipiente etanse, rezistente la coroziune, prevazute cu un sistem de inchidere ermetica, destinate colectarii resturilor din probele examinate;
k) instalatii care sa furnizeze o cantitate suficienta de apa potabila rece si calda;
l) un dispozitiv pentru evacuarea apelor reziduale conform cerintelor pentru functionarea unitatilor de taiere;
m) dispozitive de protectie contra insectelor si rozatoarelor.
II. Conditii pentru personalul, spatiile, materialul si instrumentarul din laboratoarele pentru decelarea trichinei
1. Personalul care examineaza trebuie sa fie sanatos, calificat si atestat oficial. Atestarea lui se efectueaza anual. Nu este permisa folosirea acestui personal la alte locuri de munca.

2. Controlul starii de sanatate a personalului se efectueaza in conformitate cu normele in vigoare ale Ministerului Sanatatii.

3. Personalul trebuie sa poarte echipament de protectie curat si sa se spele pe miini de mai multe ori in cursul programului de lucru.

4. Pentru a preveni oboseala si consecintele sale, trebuie asigurat personal calificat, in numar suficient.

5. In unitatile in care personalul executa toti timpii operatori ai examenului (recoltare, etalare, examinare si marcare), numarul de carcase ce poate fi examinat zilnic este:
- pentru trichineloscopul proiector cu ecran interior (tip Row), pina la 75 carcase in stare proaspata, pina la 50 carcase in stare refrigerata sau congelata, pina la 60 bucati carne conservata, pina la 120 bucati slanina si pina la 40 probe cirnati, carne tocata sau carne de vinat.
In unitatile in care examenul se executa de personal specializat pe faze operatorii si in care se folosesc aparate cu proiectie, se va avea in vedere:
- un recoltator poate recolta si identifica in 8 ore de lucru/zi maximum 480 probe;
- un etalator poate etala in 8 ore lucru/zi un numar maxim de 150 probe;
- un examinator poate examina in 8 ore lucru/zi un numar maxim de 200 probe;
- un examinator marcator poate marca pina la 800-1000 carcase in 8 ore de lucru/zi.
In afara de acest personal, se va asigura personalul necesar pentru numerotarea carcaselor, capetelor si organelor, transportul si evidenta probelor , pentru transportul si spalatul compresoarelor si pentru alte operatiuni accesorii.
Pentru executarea unui examen corespunzator, este necesar ca examinatorul sa lucreze numai 4 ore/zi la aparat, in doua reprize a 2 ore, iar celelalte 4 ore sa lucreze ca etalator.

6. In toate unitatile de taiere autorizate pentru export, laboratorul pentru decelarea trichinei este obligatoriu sa functioneze in incinta acestora.
Probele de carne necesare pentru examen se recolteaza si se examineaza imediat dupa taiere; nici o parte componenta a carcasei nu paraseste sala de taiere pina la primirea rezultatului examenului.

7. Pentru alte unitati de taiere la care laboratorul autorizat pentru examinarea trichinei functioneaza in afara acestora, probele de carne trebuie sa ajunga in stare proaspata, refrigerata, imediat, la laboratorul autorizat.

8. Fiecare proba de carne trebuie sa poarte un numar de identificare identic cu cel al carcasei de la care s-a recoltat. Carcasa si partile ei nu pot fi instrainate din unitate inainte de primirea rezultatului examenului pentru decelarea trichinei.

9. Materialele si instrumentele folosite trebuie sa fie pastrate intr-o stare buna de intretinere si curatenie, ele trebuie riguros curatate si dezinfectate de mai multe ori in cursul zilei de lucru, ca si la sfirsitul zilei .

10. Este permisa numai utilizarea apei potabile.

11. Este interzisa patrunderea animalelor de orice fel in laboratorul pentru examenul trichinei.
III. Conditii privind aparatura de examinare (trichineloscoapele) Conceptia si tipul de trichineloscop trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte minime:

1. usurinta utilizarii;

2. luminozitate suficienta;
- trebuie ca rezultatele sa fie aceleasi si in cazul ca spatiul de lucru nu este complet intunecat;
- sursa de lumina trebuie sa fie o lampa de proiectei de 100 W (12V);

3. marire suficienta:
- marirea normala de lucru: de 50 ori;
- marirea de 80-100 ori pentru identificarea anumitor formatiuni nu prea clare la marire normala de lucru.

4. puterea de separare:
- fiecare marire trebuie sa dea o imagine clara, precisa de culoare neta;

5. dispozitiv de comutare:
- fiecare schimbare a puterii de marire trebuie sa fie insotita de o corectare automata a luminozitatii imaginii.

6. cresterea contrastului:
- condensatorul trebuie sa fie echipat cu diafragma care sa permita intarirea contrastelor pentru un examen aprofundat.
- diafragma trebuie sa fie usor de reglat (ex. levierul de comanda fixat pe tabla trichineloscopului).

7. usurinta punerii in functiune:
- punerea in functiune rapida prin maneta de reglare;
- punerea in functiune usoara prin levierul de comanda.

8. reglarea tensiunii:
- obtinerea cu usurinta a luminozitatii dorite, in functie de situatia existenta.

9. deplasarea compresorului in sens unic:
- un sistem de blocaj automat trebuie sa asigure deplasarea compresorului intr-un singur sens, pentru a impiedica scaparea de la examinare a unor sectiuni .

10. privirea usoara spre ecran (suprafata de proiectie).

11. suprafata de proiectie:
- diametrul de minimum 54 cm; putere mare de reflectare; rezistenta;
demontabila; usor de curatat.
ANEXA 3 Marcarea carnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea trichinei
1. Marcarea carnurilor se efectueaza sub responsabilitatea unui veterinar oficial. In acest scop, acesta trebuie sa detina si sa pastreze:
- instrumentele destinate marcarii; veterinarul oficial da aceste instrumente personalului auxiliar numai in momentul marcarii si pentru timpul necesar efectuarii acestei operatiuni;
- stampilele sint precizate la pct. 2. Aceste stampile sint date personalului auxiliar in momentul cind trebuie utilizate si intr-un numar corespunzator necesitatilor.

2. Stampila trebuie sa fie de forma rotunda, avind diametrul de 2,5 cm. Pe stampila trebuie sa figureze urmatoarele indicatii, cu caractere perfect lizibile:
a) pentru carnea destinata consumului in tara:
- in centru litera T cu majuscule, cu barele de 1 cm lungime si 0,2 cm latime.
b) la carnea destinata exportului:
- in centru litera T cu majuscule, cu barele de 1 cm lungime si 0,2 cm latime;
- sub litera T se mentioneaza sigla EEC. Literele trebuie sa aiba o inaltime de 0,4 cm.

3. Carcasele se marcheaza cu tus sau cu foc, pe fata interna a coapsei, conform paragrafului 2.

4. Capetele se marcheaza cu tus sau cu foc cu o marca conform precizarilor de la pct. 2.

5. Piesele de carne cu o greutate individuala sub 3 kg nu se marcheaza cu stampila pentru trichina precizata la pct. 2, conditionat de aplicarea acestei stampile pe eticheta de pe ambalajul individual, respectiv pe eticheta cu rol de sigiliu al ambalajului exterior.
ANEXA 4 Metode pentru distrugerea trichinei din carnea proaspata si produsele din carne proaspata de porcine, vinat (urs, mistret) si cabaline Carnea proaspata, de la speciile mentionate si produsele din carne care contin musculatura sau la care musculatura participa ca ingredient, se poate trata prin fierbere sau congelare pentru distrugerea trichinei.
TRATAMENTUL PRIN FRIG Metoda 1
1. Carnurile prezentate in stare congelata sint conservate in aceasta stare.

2. Instalatia tehnica si alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie sa fie astfel incit temperatura mentionata la pct. 6 sa poata fi atinsa in toata incaperea si mentinuta in interiorul spatiului cit si in carne.

3. Incaperea trebuie sa aiba deja temperatura mentionata la pct. 6, in momentul introducerii carnii.

4. Loturile trebuie conservate separat in camera frigorifica si pastrate sub cheie.

5. Pentru fiecare lot, ziua si ora introducerii in camera frigorifica se noteaza separat.

6. Temperatura trebuie sa atinga minimum -25 grade Celsius; ea se verifica prin aparatura de masura etalonata si se inregistraza constant. Aparatele de masura trebuie pastrate sub cheie.
Graficele (termogramele) trebuie sa poarte indicarea numarului corespunzator din registrul de inspectie a carnurilor, ziua si ora pornirii la sfirsitul congelarii; acestea se pastreaza timp de un an.

7. Carnurile cu diametrul sau grosimea pina la 25 cm, trebuie sa fie congelate fara intrerupere 240 de ore cel putin; cele cu diametrul sau grosimea intre 25 si 50 cm, 480 de ore cel putin; cele al caror diametru sau grosime sint superioare acestor dimensiuni nu se supun acestui procedeu de congelare. Durata congelarii se calculeaza incepind cu momentul atingerii temperaturii mentionate la pct. 6, care sa fie in toata camera frigorifica.
Metoda 2 Se aplica prevederile pct. 1-5 ale Metodei 1 cu realizarea urmatoarelor combinatii de timp si de temperatura:

1. Bucatile de carne cu un diametru de cel mult 15 cm;
- 20 de zile la -15 grade Celsius;
- 10 zile la -23 grade Celsius;
- 6 zile la -29 grade Celsius.

2. Bucatile de carne cu diametrul sau grosimea de la 15 la 50 cm:
- 30 de zile la -15 grade Celsius;
- 20 de zile la -25 grade Celsius;
- 12 zile la -29 grade Celsius.
Temperatura in spatiul frigorific nu trebuie sa depaseasca temperatura de inactivare aleasa. Temperatura spatiului se masoara cu aparate termoelectrice etalonate, dotate cu sistem de inregistrare permanenta. Temperatura nu se masoara la nivelul curentului de aer. Aparatele de masurat trebuie pastrate sub cheie. Graficele (termogramele) trebuie sa evidentieze numarul care corespunde in registrele pentru examinarea carnii, ziua si ora inceperii si incheierii congelarii; ele se pastreaza timp de un an.
Metoda 3 Controlul temperaturii in centrul bucatilor de carne.

1. Se vor aplica urmatoarele combinatii de timp si temperatura, in centrul bucatii de carne:
106 ore la -18 grade Celsius 35 ore la -29 grade Celsius 82 ore la -21 grade Celsius 22 ore la -32 grade Celsius 63 ore la -23 grade Celsius 8 ore la -35 grade Celsius 48 ore la -26 grade Celsius 1/2 ora la -37 grade Celsius
2. Carnurile intrate in stare congelata trebuie mentinute in aceeasi stare.

3. Loturile trebuie pastrate separat sub cheie in spatiul frigorific.

4. Se va inregistra data si ora sosirii fiecarui lot in spatiul frigorific.

5. Utilajul tehnic si sursa de energie trebuie sa permita garantarea ca temperatura mentionata la pct. 1 este atinsa foarte rapid si mentinuta in orice punct al bucatii de carne.

6. Temperatura se masoara cu aparate termoelectrice etalonate si dotate cu inregistrare permenenta. Sonda termometrului trebuie plasata in centrul unei bucati de carne calibrata, care nu trebuie sa fie mai mica decit cea mai groasa bucata de carne congelata. Aceasta bucata de carne calibrata trebuie sa fie amplasata in locul cel mai putin favorabil in spatiul frigorific, sa nu fie nici in apropierea imediata a agregatelor de racire, nici in directia curentului de aer rece. Aparatura de inregistrare se pastreaza sub cheie. Graficele (termogramele) trebuie sa evidentieze numarul corespunzator din registrul pentru examinarea carnii, ziua si ora inceperii si incheierii congelarii; ele se pastreaza inregistrate 1 an.
ANEXA 5 Examenul si congelarea carnii de cabaline pentru distrugerea trichinei
1. Examinarea Examenul carnii de cabaline se efectueaza conform uneia dintre metodele de digestie mentionate in anexa nr. 1, modificata astfel:
- se recolteaza probe de cel putin 10 g din muschii limbii sau din muschii maseteri. In absenta lor, se recolteaza o proba din pilierii diafragmatici, la punctul de trecere cu partea tendinoasa. Muschiul trebuie sa fie lipit de tesutul conjunctiv si de grasime;
- daca se aplica metoda de digestie artificiala pe probe colective, conform anexei nr. 1 pct. III si VII, se digera o proba de 5 g de la fiecare carcasa.
Pentru fiecare metoda de digestie, greutatea totala a probei examinate nu trebuie sa depaseasca 100 g, pentru metodele mentionate la pct. III, IV, V si VI din anexa nr. 1, sau 35 g pentru metoda mentionata la pct. VII din anexa nr. 1;
- in cazul rezultatului pozitiv, se recolteaza alta proba de 10 g pentru fiecare carcasa, pentru o analiza ulterioara separata.

2. Congelarea carnurilor de cabaline Pentru ca trichina sa fie omorita prin congelare, carnurile de cabaline trebuie supuse unui tratament frigorific de congelare conform uneia dintre metodele descrise in anexa nr. 4.
LABORATORUL AUTORIZAT EMITENT .............................
Nr........data.............
BULETIN DE EXAMINARE PENTRU DECELAREA TRICHINEI Produsul examinat................. specia......................numar carcase examinate................ proprietar........................
domiciliul...................... numar probe examinate..............
Metoda de examinare..................................................
Rezultatul examenului................................................
Recomandari privind modul de utilizare...............................
......................................................................
MEDIC VETERINAR, EXAMINATOR, (semnatura si parafa) ..................................
Am primit buletinul de analiza si am luat cunostinta de rezultat si de recomandari (Semnatura proprietarului, seria si nr. B.I.) .............................................
REGISTRUL EXAMENULUI PENTRU DECELAREA TRICHINEI
1. Nr. crt.

2. Data
3. Numele si prenumele proprietarului
4. Natura probei
5. Numar probe examinate
6. Metoda de examinare
7. Rezultatul examenului
8. Numarul si data buletinului de examinare
9. Recomandari privind utilizarea carnii
10. Semnatura proprietarului, seria si nr. buletinului de identitate.
NORMA SANITARA VETERINARA cuprinzind masurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor

ART. 1
In sensul prezentei norme, se intelege prin:
a) reziduu: orice substanta, inclusiv derivatii si metabolitii sai, care, in mod natural, nu se gaseste in organismul animal sau in produsele de origine animala, dar care poate fi regasita ca urmare a incorporarii ei in mod constient sau accidental si care, prin depasirea limitelor admise, poate constitui un factor de risc pentru sanatatea publica;
b) substante sau produse interzise: substantele sau produsele a caror administrare la un animal este interzisa prin legislatia nationala sau a statelor importatoare;
c) substante sau produse autorizate, folosite ilegal: substantele sau produsele autorizate prin legislatia nationala sau a statelor importatoare, dar folosite in alte scopuri decit cele prevazute;
d) proba (esantion) oficiala: o proba recoltata de autoritatea competenta pentru a fi supusa examenului in directia unei (unor) anumite reziduu (ri) de catre un laborator autorizat si care se identifica prin specia de la care provine, natura ei, cantitatea si metoda de prelevare, originea animalului sau a produsului de la care provine;
e) laborator autorizat: un laborator autorizat de catre autoritatea centrala competenta pentru decelarea substantelor si reziduurilor mentionate in prezenta norma;
f) autoritatea competenta: autoritatea centrala competenta este Agentia Nationala Sanitara Veterinara din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
Autoritatile competente delegate de Agentia Nationala Sanitara Veterinara sint:
Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si al Furajelor Bucuresti si directiile sanitare veterinare judetene;
g) lot de animale: o grupa de animale de aceeasi specie, aceeasi virsta, crescute in aceeasi ferma, in aceleasi conditii;
h) lot de produse: o cantitate de produse din acelasi sortiment, fabricate de un singur producator in aceeasi zi si schimb;
i) stilbene, derivati de stilbene: substante anabolizate de sinteza, de tip fenolitic; ex.: dietilstilbestrol (DES), dienoestrol, hexoestrol;
j) substante tireostatice: compusi de sinteza, inhibitori ai activitatii tiroidiene; ex.: metiltiouracil, 2-tiouracil, propiltiouracil;
k) substante estrogene: substante anabolizate naturale sau de sinteza din grupa steroizilor C-18; ex.: oestradiol, zeranol;
l) substante androgene sau gestagene: substante naturale sau de sinteza din grupa steroizilor C-19; ex.: nortestosteron, trembolon, testosteron, respectiv grupa steroizilor C-21; ex.: progesteron, melengestrol;
m) bataagoniste: substante de sinteza care blocheaza adrenoceptorii; ex.:
clembuterol;
n) substante inhibitoare: substante antimicrobiene (antibiotice, sulfamide si alte substante antimicrobiene) folosite in practica veterinara si zootehnica in scopuri terapeutice sau de stimulare a cresterii;
o) substante endo- si ectoparazitare: compusi de sinteza folositii in terapia veterinara ecto- si endoparazitozelor; ex.: ivermectin, dimetridazol, neocidol, ectomin, pertrin, amitraza;
p) substante tranchilizante: substante de tip neuroleptic, cu rol antistres;
ex.: azaperon, propiopromazina;
r) substante betablocante: substante care blocheaza receptorii cardiaci; ex.
: carazolol;
s) contaminantii prezenti in furaje, apa si mediu: substante chimice cu potential nociv ajunse in furaje, apa si mediu, ca urmare a folosirii lor in practicile agricole si zooveterinare sau din emanatiile industriale. In aceasta categorie de contaminanti sint cuprinse metalele grele, pesticidele si PCB-urile .

ART. 2
Gruparea substantelor si reziduurilor, speciile de animale si substraturile in care se cerceteaza acestea sint prevazute in anexa nr. 1.

ART. 3
Recoltarea probelor: regulile generale si principiile, exigentele minimale, planul cifric, modul de recoltare si trimitere la laborator, identificarea probelor, procesul-verbal de recoltare sint cuprinse in anexa 2.

ART. 4
Laboratoarele autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor acestora, arondarea judetelor, metodele de analiza admise, limitele de detectie si limitele maxime acceptate sint prevazute in anexa nr. 3.

ART. 5
Pentru evitarea introducerii in consumul public al produselor contaminate cu substante si reziduuri se aplica masurile prevazute in anexa nr. 4.

ART. 6
Conditiile minimale de functionare, sarcinile, raspunderile si competentele laboratoarelor autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor sint prevazute in anexa nr. 5.
ANEXA 1 GRUPAREA SUBSTANTELOR SI REZIDUURILOR, SPECIILE DE ANIMALE SI SUBSTRATURILE IN CARE SE CERCETEAZA ---------------------------------------------------------------------Grupa Denumirea Substraturile Specia de - Cod - grupei si a in care se animale la care compusilor cerceteaza se cerceteaza ---------------------------------------------------------------------0 1 2 3 ---------------------------------------------------------------------A I a Stilbene, derivati de stilbene, - urina - bovine, ovine, sarurile si esterii lor: - furaje caprine, ecvi- DES - oua si pro- ne, porcine, - hexoestrol duse din iepuri de casa, - dienoestrol oua pasari ---------------------------------------------------------------------A I b Substante tireostatice: - glanda tiroida idem - metiltiouracil - muschi - 2-tiouracil - oua si produse din oua ---------------------------------------------------------------------A I c Alte substante cu efect: - singe idem - oestrogen: - zeranol - urina - oestradiol - tesut gras - androgen: - nortestosteron - oua si produse din oua - trenbolon - testosteron - gestagen: - progesteron - melengestrol ---------------------------------------------------------------------A III a Substante inhibitoare: - muschi - bovine, ovine, - antibiotice - ficat caprine, iepuri - sulfamide - rinichi de casa, pasari - alte substante inhibitoare - lapte, produse lactate - oua si produse din oua ---------------------------------------------------------------------A III b Cloramfenicol: - muschi - bovine, ovine, - ficat caprine, por- rinichi cine, iepuri - lapte, pro- de casa, paduse lactate sari, albine - oua, produse din oua - miere ---------------------------------------------------------------------B I a Substante endo- si ectoparazitare:- tesut gras - bovine, ovine, - ivermectin - muschi caprine, por- dimetridazol - ficat cine, ecvine, - netobimine - rinichi iepuri de casa, - oua, produse pasari, albine din oua - miere ---------------------------------------------------------------------B I b Substante: - muschi - bovine, ovine, caprine, porcine, ecvine, pasari - tranchilizante: - azaperon - ficat - propiopromazina - rinichi - betablocante: - carazolol - oua, produse din oua ---------------------------------------------------------------------B I c Alte medicamente veterinare: - carcasa - pasari - coccidiostatice - furaje ---------------------------------------------------------------------B II a+b Metale + micotoxine - muschi - bovine, ovine, grele - ficat caprine, por- rinichi cine, ecvine, - produse din iepuri de casa, carne pasari, albine, - miere peste, vinat - peste, produse din peste - lapte, produse lactate - oua, produse din oua - furaje - apa ---------------------------------------------------------------------B II a+b Substante organoclorurate + - tesut gras - bovine, ovine, PCB - miere caprine, por- furaje cine, ecvine, - apa iepuri de casa, - produse din pasari, albine, carne peste, vinat - lactate, produse lactate - peste, produse din peste - oua, produse din oua ---------------------------------------------------------------------B II a+b Substante organofosforice - tesut gras idem - ficat - peste, produse din peste - produse din carne - lapte, produse lactate - oua, produse din oua - miere - furaje - apa ---------------------------------------------------------------------B II c Substante betaagoniste: - ficat - bovine, ovine, - clembuterol - urina porcine, caprine ---------------------------------------------------------------------ANEXA 2 RECOLTAREA PROBELOR Reguli generale si principii, exigente minimale, plan cifric, mod de recoltare si trimitere, identificarea probelor, proces-verbal de recoltare
1. Recoltarea probelor a) Probele oficiale se recolteaza dupa sistemul cel mai adecvat de recoltare cu respectarea urmatoarelor principii:
- din ferma, abator sau din circuitul produsului spre consumator, recoltarea se efectueaza in mod imprevizibil, inopinat, la ore si zile din saptamina necunoscute de proprietar. Se va lua masurile necesare pentru a se pastra in permanenta aspectul neasteptat al controlului;
- in privinta substantelor din grupa A I, la recoltarea probelor se respecta criteriile precizate la lit. b) de mai jos, mai ales in privinta sexului, virstei, sistemului de ingrasare a animalelor si de ansamblul informatiilor pe care le detine autoritatea competenta;
- probele oficiale se recolteaza prin randomizare. Controalele se concentreaza pe regiunile producatoare de specii susceptibile de a fi contaminate de aceste substante.
b) La recoltarea probelor se respecta criteriile valabile in raport de proba in cauza:
- legislatia in vigoare referitoare la utilizarea substantelor mentionate in grupele de reziduuri;
- factorii care permit (incurajeaza) fraudele sau abuzurile;
- populatia de animale interesata cu privire la:
- marimea populatiei - omogenitatea grupelor de populatie;
- virsta animalelor;
- sexul animalelor;
- mediul ambiant al fermelor:
- diferentele regionale;
- legatura (influenta) cu activitatea industriala;
- legatura cu agricultura;
- sistemele de productie agricola, incluzind:
- unitatile cu agricultura intensiva;
- sistemul de ingrasare;
- sistemul de crestere, regimul de furajare si tratamentele aplicate;
- antecedente si alte informatii;
- gradul necesar de protectie a consumatorilor dupa natura si toxicitatea substantei in cauza;
- in cazul in care se recolteaza probe de la un singur animal pe ferma, se recolteaza probe complementare din furaje si apa de baut.

2. Exigente minimale bovine, porcine, caprine si cabaline Pentru reziduurile si substantele din grupele A I:

A. La bovinele la ingrasat: vaci, taurasi, boi, junici, vitei:
- controlul se efectueaza pe un numar de probe egal cu 0,5% din numarul bovinelor taiate in anul precedent;
- repartizarea numarului de probe respecta regula urmatoare:
a) 3/5 din numarul de probe se recolteaza direct din ferma de la animalele vii. Cel putin 1/3 din aceste probe se cerceteaza pentru substante betaagoniste.
Se recolteaza probe complementare din furaje si apa de baut.
b) 2/5 din numarul probelor se recolteaza din abator.

B. La ovine, caprine si porcine la ingrasat se recolteaza un numar de probe egal cu 0,05% din numarul total de animale taiate in anul precedent pentru fiecare specie.
Pentru reziduurile si substantele din grupa A III:

A. Pentru cele din grupa A III a se recolteaza un numar egal cu 0,1% din numarul de animale taiate in anul precedent.

B. Pentru cele din grupa A III b (cloramfenicol), se recolteaza un numar de probe egal cu 0,02% din numarul de animale taiate in anul precedent.
Pentru reziduurile din grupele BI si BII:
- se recolteaza un numar de 700 de probe.
Daca, in cursul a doi ani consecutivi, nu s-a inregistrat nici un rezultat pozitiv la controalele pentru reziduuri sau substante din grupele A I si A III lit. b) (cloramifenicol) la o specie de animale sau un tip de produs de la o specie de animale, numarul de probe se poate reduce la jumatate.
PUI DE GAINA, GAINI OUATOARE SI DE REPRODUCTIE, CURCI, BIBILICI, RATE SI GISTE Probele se recolteaza de la animale, furaje si apa lor de baut.

A. Pentru reziduurile din grupele A I, B I si B II, fara anticoccidiene, se recolteaza probe de la cel putin 0,1% din loturile de taiere. De la fiecare lot se recolteaza minimum 5 probe de la pasari, cite o proba de furaje si de apa de baut din ferma, pentru fiecare lot introdus in control.

B. Pentru reziduurile din grupa A III a se recolteaza probe de la cel putin 1% din loturile de taiere. De la fiecare lot se vor recolta minimum 5 probe de la pasarile taiate.

C. Pentru substantele anticoccidiene din grupa B I a probele se recolteaza de la cel putin 1% din loturile de taiere. De la fiecare lot se recolteaza cite 5 probe de la pasarile taiate.
MIERE Pentru substantele si reziduurile din grupele A III a si b, B I a, b, c, B II a si b, se recolteaza cite o proba din fiecare lot de productie si producator .
PESTE SI PRODUSE DIN PESTE Pentru substantele si reziduurile din grupele B II a si b se recolteaza cite o proba din fiecare lot de productie si producator.
VINAT Pentru substantele si reziduurile din grupele B II a si b se recolteaza cite o proba din fiecare fond de vinatoare, sezon si specie.
Daca in cursul a doi ani consecutivi nu s-a inregistrat nici un caz pozitiv pentru substantele si reziduurile din grupele B II a si b la nici una din speciile de vinat si la nici unul din fondurile de vinatoare de pe raza unui judet, se va recolta o singura proba pe sezon si judet de la fiecare specie.
PRODUSE IMPORTATE Se recolteaza direct din depozit cite o proba din fiecare lot de produs pentru toate substantele si reziduurile mentionate in anexa nr. 1.
In cazul produselor importate de la acelasi furnizor, cu o frecventa ritmica , recoltarea de probe se efectueaza numai la primul transport in cadrul aceluiasi trimestru.

3. Planul cifric de probe Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si al Furajelor stabileste planul cifric anual de probe pe tara si il repartizeaza pe judete. Directiile sanitare veterinare judetene repartizeaza planul cifric pe obiective.

4. Modul de recoltare si de trimitere a probelor la laborator Probele se recolteaza si se trimit la laborator cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) Singe: de la animalele vii din ferme, singele se recolteaza prin punctia venei jugulare sau, in cazul porcilor, a venei auriculare. De la animalele din abator singele se poate recolta si in timpul singerarii. Se recolteaza 100-150 ml singe in flacoane de sticla sterilizate sau, cind nu este posibil, in flacoane bine spalate, clatite cu apa distilata si complet uscate. Se va evita formarea spumei in timpul recoltarii. In acest scop jetul de singe se va dirija pe peretele flaconului. Flaconul de singe se aseaza imediat in pozitie inclinata la 45 grade, la temperatura ambianta in timpul verii sau, in anotimpurile reci, intr-o incapere incalzita pina a doua zi, pentru coagularea si exprimarea serului, in locuri ferite de lumina. Serul exprimat se decanteaza in flacoane brune, bine inchise (cu dop rodat sau dopuri din cauciuc) si se introduce imediat la temperatura de refrigerare. Fiecare proba etichetata corespunzator trebuie sa contina 40-50 ml ser. Probele astfel pregatite se trimit la laborator in maximum 48 de ore, in conditii de refrigerare. In cazul flacoanelor transparente, acestea se protejeaza de lumina prin ambalarea lor in hirtie sau in folie de plastic de culoare neagra.
b) Urina: de la animalele vii se recolteaza direct, cu ajutorul sondelor, sau in timpul mictiunii, minim 100 ml in flacoane de sticla bruna, de capacitate corespunzatoare. Recolatarea se poate efectua si in flacoane de sticla transparente, protejate de lumina prin ambalare in hirtie sau folie de culoare neagra. Dupa recoltare se inchid bine, se eticheteaza si se introduc imediat la temperatura de refrigerare. Se expediaza la laborator in maximum 48 de ore, in conditii de refrigerare.
c) Glanda tiroida: se recolteaza la abatoare, dupa sacrificarea animalelor.
Glanda se recolteaza in intregime, fara sectionari. Se introduce in punga de polietilena, bine legata, se eticheteaza si se congeleaza imediat. Se trimite la laborator in maximum 48 de ore de la recoltare, in stare congelata.
d) Tesut gras: pentru toate analizele prevazute in anexa nr. 3 se recolteaza de la acelasi animal minimum 500 grame tesut perirenal si mezenteric (pe cit posibil 1/1). Proba se introduce in punga de polietilena, care, dupa legarea la gura se introduce in a doua punga. Intre cele doua pungi se introduce eticheta cu identificarea probei. Proba se congeleaza imediat si in maximum 48 de ore se trimite in aceasta stare la laborator. In cazul animalelor mici, proba se constituie din grasime de la mai multe animale din acelasi lot. De la pasari se trimite o carcasa intreaga.
e) Ficat: pentru toate analizele prevazute in anexa nr. 3, cu exceptia celor din grupa A III a, se recolteaza de la acelasi animal 1000 grame ficat. In cazul pasarilor si animalelor mici proba se constituie din ficatii mai multor animale (pasari) din acelasi lot. Se ambaleaza, se eticheteaza, se pastreaza si se trimite la laborator ca proba de la lit. d).
f) Tesut muscular (muschi): pentru toate analizele, cu exceptia celor din grupa A III a, se recolteaza o bucata de tesut muscular compact in greutate de 2000 grame. Se ambaleaza, se pastreaza si se trimite la laborator ca proba de la lit. d).
g) Tesut muscular, ficat, rinichi: pentru analizele din grupa A III a, probele se recolteaza pe cit posibil in conditii aseptice. Probele pe tesut muscular si de ficat se constituie din bucati unitare, de forma cubica, in greutate de 800 grame; cea de rinichi, dintr-un rinichi intreg, de la animalele mici si mijlocii sau 1/2 rinichi de la animalele mari, nesectionat si nedecapsulat. Fiecare proba de tesut se introduce separat in punga de polietilena la prima folosire, care, dupa legarea la gura, se introduce intr-o punga comuna impreuna cu eticheta de identificare a probelor. Probele se congeleaza imediat si se trimit la laborator in aceasta stare in maximum 48 de ore de la recoltare. Pentru analizele din grupa A III b, probele se recolteaza separat in aceleasi conditii.
h) Preparate din carne: pentru toate analizele, din fiecare lot supus controlului se recolteaza 1000 grame produs. Dupa ambalare si etichetare se trimit in conditii de refrigerare la laborator in ziua recoltarii.
i) Conserve alimentare in recipiente inchise ermetic: pentru fiecare grupa de analize, din fiecare lot se recolteaza si se trimit la laborator cite doua recipiente de 200-400 grame.
j) Semiconserve de carne in cutii: pentru toate analizele se recolteaza si se trimit la laborator in conditii de refrigerare 1000 grame de produs.
k) Produse lichide congelate si deshidratate din oua: probele se recolteaza la nivelul fabricilor producatoare. Pentru toate analizele, din lotul supus controlului se recolteaza 300 de grame care se introduc in punga de polietilena.
Pungile cu probe se leaga la gura, se identifica prin etichete si se trimit la laborator in maximum 48 de ore de la recoltare.
l) Oua in coaja (intregi): pentru toate analizele, din fiecare lot se recolteaza cite 20 de oua si se trimit la laborator in maximum 48 de ore de la recoltare.
m) Lapte crud: probele se recolteaza de la bovine si ovine la nivelul fermelor supuse controlului, in vase din sticla de capacitate adecvata. Marimea probei va fi de minimum 1000 ml. Din aceasta cantitate se vor executa toate analizele prevazute in anexa nr. 3. De la bovine, o proba se recolteaza de la un singur animal; de la oi, proba se constituie din laptele mai multor animale din aceeasi ferma. Probele, ferite de lumina, se identifica si se trimit in laborator in conditii de refrigerare, in ziua recoltarii.
n) Brinzeturi: proba se recolteaza din loturile de produse fabricate de un singur producator, din laptele provenit dintr-o singura ferma sau dintr-o singura localitate. Pentru toate analizele prevazute in anexa nr. 3 se recolteaza o proba de 1000 grame. Proba se introduce in punga de polietilena, se identifica si se trimite la laborator in conditii de refrigerare, in ziua recoltarii.
o) Miere: proba se recolteaza pe loturi de productie sau pe producator, in borcane cu capac. Proba, in cantitate de 500 grame, se identifica si se trimite la laborator in ziua recoltarii.
p) Peste si produse din peste: proba se recolteaza pe lot de productie si producator. Proba de peste si produse din peste se constituie din 1 kg produs, se introduce in punga de polietilena si se trimite la laborator la temperatura de depozitare; cea de conserve sau semiconserve este formata din 2 recipiente a 200-400 grame.
r) Furaje (care se administreaza la speciile respective): probele se recolteaza din fermele supuse controlului. Proba, in cantitate de 500 grame, omogenizata prin metoda sferturilor, se constituie din vrac, din mai multe ambalaje sau din jgheaburile de furaje. Se introduce in punga de polietilena, se identifica si se trimite la laborator in ziua recoltarii. Din fermele care isi prepara singure nutretul combinat, se recolteaza probe si din materiile prime, in aceleasi conditii.
s) Apa de baut: proba se recolteaza din fermele supuse controlului, in cantitate de un litru, in sticle curate si se trimite la laborator in ziua recoltarii in conditii de refrigerare.
t) Apa potabila din unitatile care prelucreaza produse de origine animala:
proba se recolteaza in conditiile de la lit. s).

5. Identificarea probelor Fiecare proba se identifica prin eticheta autoadeziva cu urmatoarele specificatii:
- pentru probele recoltate de la animalele vii: substratul, numele si adresa fermei sau proprietarului, specia de animal, numarul matricol, virsta si sexul animalului, data recoltarii;
- pentru probele recoltate de la animalele taiate: substratul, numele si adresa fermei sau proprietarului, numarul lotului de taiere, specia, numarul matricol, virsta, sexul animalului, data recoltarii;
- pentru probele de produse: numele si adresa fabricii producatoare, denumirea produsului, lotul de fabricatie (numarul de ordine), data de fabricatie si data recoltarii.

6. Procesul-verbal de recoltare Pentru probele recoltate, medicul veterinar oficial intocmeste procesulverbal de recoltare, cu precizarea analizelor solicitate si unele date suplimentare care ar putea fi utile laboratorului ce executa analizele (ca de exemplu: destinatia produsului, conditiile de pastrare a produsului pina la primirea buletinului de analiza).
ANEXA 3 LABORATOARE AUTORIZATE Arondarea judetelor, metode de analiza admise, limite de detectie, limite maxime acceptate
1. Laboratoare autorizate - Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si al Furajelor, Bucuresti;
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare Veterinare, judetul Galati;
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare Veterinare, judetul Iasi:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare Veterinare, judetul Suceava:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare Veterinare, judetul Constanta:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare Veterinare, judetul Dolj:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare Veterinare, judetul Timis:

2. Arondarea judetelor la laboratoarele autorizate a) Pentru analiza reziduurilor de pesticide organoclorurate + PCB, organofosfatice, dimetridazol, antibiotice, sulfamide, DES, tireostatice, clormfenicol:
- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul Bucuresti, Alba, Arges, Brasov, Buzau, Covasna, Dimbovita, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Mures, Prahova, Sibiu, Teleorman, Maramures, Calarasi.
- Galati: Galati, Braila, Vrancea.
- Iasi: Iasi, Bacau, Neamt, Vaslui.
- Suceava: Suceava, Bistrita-Nasaud, Botosani.
- Constanta: Constanta, Tulcea, - Dolj: Dolj, Gorj, Mehedinti, Vilcea, Olt.
- Timis: Timis, Arad, Bihor, Caras-Severin, Hunedoara, Satu Mare, Salaj, Cluj;
b) Determinarea reziduurilor de substante betaagoniste:
- L.C.C.P.O.A.F.: toate judetele;
c) Determinarea reziduurilor de DES, hexoestrol, dienoestrol, substante estrogene, androgene, gestagene, betablocante, tranchilizante:
- L.C.C.P.O.A.F.: toate judetele, cu exceptia celor arondate laboratorului Iasi si Timis.
- Iasi: Iasi, Bacau, Botosani, Braila, Galati, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea.
- Timis: Timis, Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Satu Mare, Cluj, Salaj, Bihor, Mehedinti.
d) Determinarea reziduurilor de metale grele si arsen:
- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul Bucuresti, Arges, Bistrita-Nasaud, Brasov, Buzau, Covasna, Dolj, Dimbovita, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Mures, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Vilcea, Calarasi, Maramures, Alba, Gorj.
- Constanta: Constanta, Tulcea.
- Galati: Galati, Bacau, Botosani, Braila, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea.
- Timis: Timis, Arad, Bihor, Caras-Severin, Hunedoara, Mehedinti, Satu Mare, Salaj;
e) Determinarea micotoxinelor:
- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul Bucuresti, Arges, Bistrita-Nasaud, Brasov, Buzau, Caras-Severin, Covasna, Dimbovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Vilcea, Calarasi, Maramures, Alba.
- Constanta: Constanta, Tulcea.
- Iasi: Iasi, Bacau, Botosani, Braila, Galati, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea.
- Timis: Timis, Cluj, Arad, Bihor, Caras-Severin, Hunedoara, Satu Mare, Salaj.

3. Metode de analiza admise, limite de detectie, limite maxime acceptate, laboratoare care le executa ------------------------------------------------------------------------------Grupa Metode Limite Laboratoare de Compusi Substratul de de Limite maxime care le substan- laborator detectie acceptate executa te ------------------------------------------------------------------------------0 1 2 3 4 5 6 ------------------------------------------------------------------------------A l a DES urina la HPLC - Toate laboStil- Hexoes- animalele GLC 1 ppb - ratoarele bene, trol vii si GC-MS - pentru DES deri- Dieno- animalele ELISA L.C.C.P.O.A.F vati de estrol taiate + laboratorul stilbene, Iasi pentru sarurile Hexoestrol si si este- Dienoestrol ri lor A l b Metil- glanda gravi- - Toate laboraTireo- tioura- tiroida metrie - toarele statice cil 2- muschi TLC 50 ppb tiouracil A l c Zeranol urina la HPLC, 1 ppb - L.C.C.P.O.A.F Alte animalele GLC + laboratoasubstan- vii si GC-MS, rele Iasi te cu taiate ELISA efect Oestra- singe la HPLC, 1 ppb - idem estro- diol animalele GLC gen, vii si GC-MS, andro- taiate ELISA gen, Nortes- urina la HPLC, 1 ppb - idem gesta- tosteron animalele GLC gen vii si GC-MS, taiate ELISA Trenbo- urina la HPLC, 1 ppb - idem lon animalele GLC vii si GC-MS, taiate ELISA Testo- singe la HPLC, 1 ppb - idem steron animalele GLC vii si GC-MS, taiate ELISA Proges- singe la RIA, 1 ppb - L.C.C.P.O.A.F teron animalele ELISA vii Melen- grasime HPLC, 1 ppb - L.C.C.P.O.A.F gestrol GLC + laboratoELISA torul Iasi A III a Antibi- Test 0,0125 Bov.Ov.Porc.Cab.Pasari Toate Sub- otice micro- ppm laborastante Penici- muschi biologic 0,001) 0,05 0,05 0,05 0,05 0,04 toarele inhi- lina G ficat a. screen 0,05 0,05 0,04 0,05 0,04 bitoare rinichi test (me- 0,05 0,05 0,04 0,05 0,04 (fara lapte toda CEE) 0,04 0,03 - - cloram- Identif.
fenicol) +determ.
cant. (met.
FSIS-USDA) Strepto- muschi idem 0,25 0,50 - 0,50 - 0,50 Toate micina ficat ppm 1,00 - 1,00 - 1,00 laborarinichi (0,1) 2,00 - 2,00 - 2,00 toarele Dihidro- muschi idem 0,25 0,50 - - - - idem strepto- ficat ppm 0,50 - - - micina rinichi (0,01) 0,50 - - - Tetra- muschi idem 0,025 0,10 0,10 0,10 0,10 - idem ciclina ficat ppm 0,30 0,30 0,30 0,30 rinichi 0,60 0,60 0,60 0,60 lapte 0,10 - - - oua - - - - 0,20 Clor- muschi idem 0,01 0,10 0,10 0,10 0,10 - idem tetra- ficat ppm 0,30 0,30 0,30 0,30 cilina rinichi 0,60 0,60 0,60 0,60 lapte 0,10 - - - oua - - - - 0,20 Oxi- muschi idem 0,025 0,10 0,10 0,10 0,10 1,00 idem tetra- ficat ppm 0,30 0,30 0,30 0,30 1,00 ciclina rinichi 0,30 0,30 0,30 0,60 3,00 lapte 0,10 - - - oua - - - - 0,20 Tilosina muschi idem 0,10 0,10 - 0,10 - - idem ficat ppm 0,10 - 0,10 - rinichi 0,10 - 0,10 - Neomi- muschi idem 0,10 0,25 - - - - idem cina- ficat ppm 0,25 - - - sulfat rinichi 0,25 - - - Eritro- muschi idem 0,025 0,30 - 0,10 - 0,125 idem micina ficat ppm 0,30 - 0,10 - 0,125 rinichi 0,30 - 0,10 - 0,125 Tilmi- muschi HPLC 0,03 - - 0,05 - - L.C.C.P.
cozina ficat ppm - 1,00 - - - O.A.F.
rinichi - 1,00 - - Tilmi- grasime HPLC 0,03 - - 0,05 - - idem cozina lapte ppm - 0,05 - - Sulfamide:
Sulfame-muschi TLC 0,05 ppm 0,1 ppm idem tazina ficat Sulfa- rinichi metina Sulfatiazol Sulfaquinoxalina Sulfametoxina Furazo- muschi HPLC,GLC 1 ppb 5 ppb L.C.C.P.O.A.F.
zolidon Nitrofu-ficat razolidon Nitrofu-rinichi furantoina A III b Cloram- Cloram- muschi GLC 5 ppb 10 ppb Toate laborafenicol fenicol ficat toarele rinichi B I a Substan- Iver- grasime GLC 10ppb 20 ppb L.C.C.P.O.A.F.
te mectin + laboratoaantiecto- ficat 15 ppb rele Iasi + Timis si endopara- Dime- muschi Spectrofoto- 10 ppb 10 ppb Toate laborazitare trida- ficat metrie UV toarele zol rinichi 310nm, AOAC 1980 Netobi-muschi HPLC, TLC 0,05 ppm 0,10 ppm idem mine ficat 1,00 ppm rinichi 0,50 ppm grasime 0,10 ppm lapte 0,10 ppm B I b Tranchi- Tran- muschi HPLC, TLC 50 ppb 50 ppb L.C.C.P.O.A.F.
lizante chili- ficat 50 ppb + laboratoazante 100 ppb rele Iasi+Timis si beta- Azape- rinichi blocan- ron te Propio- muschi HPLC, TLC 100 ppb 100 ppb idem proma- ficat zina rinichi Beta- muschi HPLC, TLC 5 ppb 5 ppb L.C.C.P.O.A.F.
blo- ficat 30 ppb + laboratoarecante rinichi 30 ppb le Iasi+Timis B II a Mico- Afla- muschi TLC 5 ppb 5 ppb L.C.C.P.O.A.F.
toxine toxine + laboratoareOchra- ficat le Constanta + toxina rinichi Iasi + Timis B II a+b Metale grele m f r Conta- Pb musch (m) Spectome- 0,20 ppb 0,50 0,50 0,50 ppm L.C.C.P.O.A.F.
minanti CD ficat(f) trie cu 0,01 0,05 0,05 0,05 + Constanta + Hg rinichi(r)absorbtie 0,02 0,50 0,50 0,50 Timis + Galati As atomica 0,30 0,70 2,70 2,70 Organoclorurate PCB:
Aldrin grasime GLC 0,01 ppm 0,20 ppm Toate Alfa- grasime GLC 0,055 0,20 laboratoarele HCH Beta- grasime GLC 0,01 0,10 HCH Clordan grasime GLC 0,04 0,05 Dieldrin grasime GLC 0,01 0,20 DDT grasime GLC 0,04 1,00 total Endrin grasime GLC 0,03 0,05 Hepta- grasime GLC 0,04 0,20 clor si hetpaclorepoxid HCB grasime GLC 0,04 0,20 Lindan grasime GLC 0,002 2,00 ovine 1,00 celelalte specii Metoxi- grasime GLC 0,125 3,00 clor Mirex grasime GLC 0,04 0,10 Toxafen grasime GLC 0,50 7,00 PCB-uri grasime GLC 0,50 3,00 Organofosforice:
Cumafos grasime GLC 0,05 ppm 1,00 ppm idem ficat 1,00 Diclor- grasime GLC 0,01 0,02 fos ficat 0,02 Diazinon grasime GLC 0,01 0,75 ficat 0,75 Disiston grasime GLC 0,01 0,01 ficat 0,01 Etion grasime GLC 0,01 2,50 bovine 0,20 celelalte specii ficat 0,75 bovine 0,20 celelate specii Malation grasime GLC 0,01 4,00 ficat 4,00 Metilpa- grasime GLC 0,01 0,01 ration ficat 0,01 Paration grasime GLC 0,01 0,01 ficat 0,01 Ronnel grasime GLC 0,01 10,00 bovine, ovine 3,00 porcine ficat 4,00 bovine, ovine 3,00 porcine B II c Betaa- Clembu- ficat HPLC, TLC 1 ppb 1 ppb L.C.C.P.O.A.F.
goniste terol urina ELISA, GC-MS ------------------------------------------------------------------------------ANEXA 4 MASURI PENTRU EVITAREA INTRODUCERII IN CONSUMUL PUBLIC A PRODUSELOR CONTAMINATE
1. Pentru orice lot de animale aduse la taiere, conducatorul abatorului va cere proprietarului sau detinatorului de animale o declaratie scrisa care sa certifice ca nu s-a folosit in terapia si cresterea acestora substante cu efect hormonal, tireostatic sau substante betaagoniste si care sa-si asume raspunderea in caz de punere in evidenta a substantelor interzise la animalele taiate.

2. Daca la examinarea unei probe se deceleaza prezenta reziduurilor de substante interzise sau cantitati de substante folosite ilegal sau care depasesc nivelurile stabilite, se aplica urmatoarele masuri:
a) Autoritatea competenta trebuie sa obtina detalii cu privire la:
- identificarea animalelor si a fermelor de origine;
- examenul efectuat si rezultatul acestuia.
b) Autoritatea competenta efectueaza:
- ancheta in ferma de origine pentru a stabili cauzele prezentei reziduului in proba examinata si sursa de provenienta a substantelor in cauza;
- verificarea modului de marcare (identificare) a animalelor din ferma din care a provenit proba pozitiva. In cazul ca aceasta marcare nu exista sau nu ofera garantii asupra identificarii animalelor, dispune marcarea adecvata.
c) Din ferma sau lotul de la care a provenit proba pozitiva se recolteaza probe de la toate animalele, in cazul bovinelor si cabalinelor, sau de la un numar semnificativ, in cazul animalelor mici, mijlocii si pasari (minimum 10 probe). Probele se trimit la laboratorul autorizat si se supun examenului pentru decelarea reziduului sau substantei in cauza; de asemenea, se recolteaza cite doua probe de furaje si de apa de baut.
d) Daca 10% sau mai multe din probele recoltate conform lit. c), de mai sus, prezinta reziduuri de substante interzise sau de substante autorizate folosite ilegal, toate animalele pozitive se sacrifica imediat, pe loc sau la abatorul cel mai apropiat si se distrug. In urmatoarele 12 luni, orice animal provenit din asemenea ferme sau de la acelasi proprietar sau furnizor se supune controlului sistematic pentru decelarea reziduului in cauza.
In cazul reziduurilor sau al substantelor care dispar sau scad sub limita admisa in perioada de asteptare pina la taiere sau intr-o perioada de timp stabilita, animalele se mentin in ferma in perioada respectiva. Dupa expirarea acestei perioade, animalele se supun unui nou examen de laborator. Animalele se accepta la taiere numai daca la acest examen nu se constata rezultate pozitive.
e) In perioada de examinare a loturilor de animale cu cazuri pozitive, animalele ramin in ferma si nu pot fi instrainate.
f) Animalele a caror taiere este interzisa datorita prezentei reziduurilor, se pot abatoriza in caz de urgenta, inainte de expirarea perioadei de interdictie, numai cu aprobarea autoritatii competente. Aceste animale identificate prin crotalie galbena cu numarul de serie trebuie sa ajunga la abator insotite de certificat sanitar veterinar oficial care sa cuprinda toate informatiile privind rezultatul examenului de laborator anterior si sa declare ca sint suspecte de prezenta respectivei substante. De la fiecare animal, dupa taiere, se recolteaza probe pentru cercetarea reziduului in cauza, iar carnea se sechestreaza pina la cunoasterea rezultatului examenului de laborator. Carnea in care s-a constatat depasirea limitei acceptate la reziduul cercetat se confisca si, in functie de reziduul gasit, se dirijeaza pentru prelucrarea tehnica sau ardere.
g) Ferma din care provin cazurile pozitive se supune unor controale suplimentare pentru decelarea reziduului in cauza. Aceluiasi regim se supun toate fermele care folosesc aceleasi surse de animale, furaje sau apa.
h) Costurile anchetelor, controalelor si examenelor de laborator se suporta de catre proprietarii sau detinatorii de animale sau produse.
ANEXA 5 CONDITII MINIMALE DE FUNCTIONARE, SARCINILE, RASPUNDERILE SI COMPETENTELE LABORATOARELOR AUTORIZATE
1. Conditii minimale de functionare a) sa dispuna de personal calificat cu cunostinte teoretice si tehnice aplicabile pentru analizele specifice;
b) sa dispuna de dotarea necesara (aparatura, sticlarie, substante) pentru efectuarea analizelor;
c) sa dispuna de o infrastructura administrativa adecvata;
d) sa dispuna de lista la zi a substantelor de referinta, precum si a substantelor aprobate pentru utilizare in practica veterinara, zootehnica si agricola din Romania si pe plan international, ca si a fabricantilor si comerciantilor acestor substante, sa cunoasca reglementarile actuale privind folosirea lor;
e) sa cunoasca normele si practicile internationale in domeniu.
Pentru cunoasterea si aplicarea corecta a metodelor si tehnicilor de lucru si pentru asigurarea acuratetei rezultatelor analizelor, personalul de specialitate si laboratoarele autorizate se supun periodic testarilor intra- si interlaboratoare, conform metodologiei elaborate de autoritatea competenta.

2. Sarcini, raspunderi si competente
2.1. Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si al Furajelor Bucuresti Este laboratorul de referinta pentru cercetarea substantelor si reziduurilor acestora si are urmatoarele competente:
a) intocmeste programul anual de supraveghere si control al substantelor si reziduurilor acestora, il supune aprobarii Agentiei Nationale Sanitare Veterinare, urmareste si informeaza periodic asupra realizarii acestuia;
b) executa toata gama de analize pentru decelarea reziduurilor si substantelor prevazute in reglementarile oficiale;
c) asimileaza si promoveaza metode si tehnici noi de analiza;
d) instruieste si atesta personalul din laboratoarele zonale autorizate pentru insusirea si aplicarea corecta a metodelor de analiza;
e) efectueaza controale trimestriale si ori de cite ori este necesar in laboratoarele zonale autorizate privind organizarea, incadrarea lor cu personal, aplicarea corecta a metodelor si acuratetea rezultatelor;
f) organizeaza si controleaza testele intra- si interlaboratoare;
g) dispune, organizeaza si participa la anchetele pentru stabilirea surselor de contaminare cu substante si reziduuri interzise la animale si produsele acestora, iar in cazul decelarii probelor pozitive, dispune masuri pentru corectare;
h) coordoneaza aprovizionarea laboratoarelor zonale cu aparatura si materiale necesare acestei activitati;
i) colaboreaza cu laboratoarele internationale de profil in domeniul specific de activitate.

2.2. Directiile sanitare veterinare judetene care dispun de laboratoare zonale autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor:
a) executa gama de analize din prezenta norma, conform competentei stabilite ;
b) organizeaza testele interlaborator pentru verificarea aplicarii corecte a metodelor de analiza;
c) efectueaza anchete in fermele de animale la care s-au constatat probe pozitive si informeaza L.C.C.P.O.A.F. asupra constatarilor si masurilor dispuse;
d) urmaresc executarea analizelor la timp si emiterea buletinelor de analiza fara intirziere;
e) intocmesc si transmit periodic la L.C.C.P.O.A.F. situatiile privind decelarea substantelor si reziduurilor acestora la animale si produse;
f) colaboreaza cu directiile sanitare veterinare din judetele arondate in activitatea de decelare a substantelor si reziduurilor;
g) executa orice alte activitati in aplicarea prezentei norme.

2.3. Directiile sanitare veterinare judetene care nu dispun de laboratoare autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor lor:
a) repartizeaza pe obiective numarul de probe din planul cifric al judetului ;
b) urmaresc recoltarea si trimiterea probelor catre laboratoarele autorizate ;
c) efectueaza anchete la obiectivele la care s-au constatat probe pozitive si informeaza laboratorul autorizat asupra constatarilor si masurilor dispuse;
d) executa orice alte activitati in aplicarea prezentei norme.
-----------------


Vineri, 07 august 2020, 18:52

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.