LEGE nr.58 din 26 decembrie 1968
pentru organizarea judecatorească
Textul actului publicat în B.Of. nr. 169/27 dec. 1968

LEGEA NUMAR: 58 DIN 26/12/68 pentru organizarea judecatoreasca

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

APARUTA IN Buletinul Oficial nr. 169 DIN 27/12/68

ART. 1
In Republica Socialista Romania justitia se infaptuieste prin instantele judecatoresti.
Instantele judecatoresti au sarcina sa apere orinduirea sociala si de stat, drepturile si interesele legitime ale persoanelor si sa asigure respectarea legilor de catre organele statului, institutiile, intreprinderile si organizatiile economice de stat, organizatiile cooperatiste si celelalte organizatii obstesti, de catre toti cetatenii, precum si de catre orice alte persoane fizice sau juridice.
Prin activitatea de judecata instantele judecatoresti educa pe cetateni in spiritul devotamentului fata de patrie, al respectarii legilor si regulilor de convietuire sociala, al grijii deosebite pentru proprietatea socialista, al atitudinii corecte fata de indatoririle cetatenesti.

ART. 2
Sarcinile instantelor judecatoresti se realizeaza prin:
a) judecarea pricinilor civile;
b) judecarea pricinilor penale;
c) judecarea oricaror alte pricini data in competenta lor.
In cazurile determinate prin lege, instantele judecatoresti exercita controlul asupra hotaririlor organelor administrative sau obstesti cu activitate jurisdictionala.
Instantele judecatoresti judeca cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte administrative, putind sa se pronunte, in conditiile legii, si asupra legalitatii acestor acte.

ART. 3
Judecind pricinile civile, instantele judecatoresti asigura constatarea si realizarea drepturilor persoanelor fizice si persoanelor juridice.
Aplicind pedepse ori alte masuri prevazute de legea penala, instantele judecatoresti urmaresc indreptarea si reeducarea infractorilor, precum si prevenirea savirsirii de noi infractiuni.

ART. 4
Pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin, instantele judecatoresti pot cere concursul organelor procuraturii si celor ale militiei, organelor administratiei de stat, intreprinderilor si organizatiilor economice de stat, organizatiilor cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti.
Organele si organizatiile aratate in alineatul precedent au obligatia ca, in cadrul atributiilor lor, sa dea instantelor judecatoresti concursul solicitat.

ART. 5
In cazurile prevazute de lege, judecata se faca cu participarea asesorilor populari.

ART. 6
In activitatea de judecata, judecatorii si asesorii populari sint independenti si se supun numai legii.

ART. 7
Justitia in Republica Socialista Romania se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele.

ART. 8
In desfasurarea procesului se foloseste limba romana.
In unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decit cea romana se asigura folosirea limbii materne a acelei populatii.
Partilor care nu vorbesc limba in care se desfasoara procedura judiciara li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, precum si dreptul de a vorbi in instanta si a pune concluzii prin interpret.

ART. 9
Dreptul de aparare al partilor este garantat in tot cursul procesului.
Realizarea acestui drept este asigurata prin modul cum sint organizate si functioneaza instantele judecatoresti, prin dispozitiile procedurale prevazute de lege, precum si prin asistenta judiciara.

ART. 10
Judecata se desfasoara in sedinta publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

ART. 11
Hotaririle instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii.

ART. 12
Instantele judecatoresti sint:
a) judecatoriile;
b) tribunalele judetene;
c) tribunalele militare de mari unitati;
d) tribunalele militare teritoriale;
e) Tribunalul Suprem.
Tribunalele judetene si tribunalele militare teritoriale pot avea mai multe sectii.

ART. 13
Fiecare instanta se incadreaza cu numarul necesar de judecatori si este condusa de un presedinte, care exercita si atributii de administratie.
Presedintii tribunalelor judetene si ai tribunalelor militare sint ajutati de vicepresedinti. Ministerul Justitiei poate stabili judecatoriile la care presedintii sint ajutati de vicepresedinti.

ART. 14
Sectiile tribunalelor judetene si ale tribunalelor militare teritoriale sint conduse de cite un presedinte de sectie.
Presedintii tribunalelor repartizeaza judecatorii pe sectii si desemneaza pe aceia dintre ei care urmeaza a indeplini, potrivit legii, si alte atributii.

ART. 15
Completul de judecata este prezidat, dupa caz, de presedintele sau vicepresedintele instantei, ori de presedintele sectiei, atunci cind acestia participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de catre judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei.
Presedintele si vicepresedintele pot prezida orice complet de judecata al instantei.

ART. 16
Hotaririle instantelor judecatoresti se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecata.
In cazul in care completul de judecata este format din 2 judecatori, iar acestia nu ajung la un acord, pricina se judeca din nou in complet de divergenta.

ART. 17
La instantele judecatoresti functioneaza personal auxiliar, administrativ si de serviciu.

ART. 18
Sediile judecatoriilor si ale tribunalelor judetene precum si numarul sectiilor acestor tribunale se stabilesc de Ministerul Justitiei.
Sediile instantelor militare si numarul sectiilor tribunalelor militare teritoriale se stabilesc de Ministerul Justitiei, cu acordul Ministerului Fortelor Armate.

ART. 19
Mijloacele materiale necesare pentru buna functionare a judecatoriilor si tribunalelor judetene sint asigurate din bugetul Ministerului Justitiei. Pentru tribunalele militare, aceste mijloace se asigura de Ministerul Fortelor Armate.
La Tribunalul Suprem, mijloacele materiale pentru buna functionare a instantei sint asigurate din bugetul acestui tribunal.

ART. 20
Activitatea administrativa a judecatoriilor, tribunalelor judetene si a tribunalelor militare, prin care se asigura buna desfasurare a activitatii de judecata si punerea in executare a hotaririlor, poate fi verificata de organele ierarhic superioare.
Solutiile date in procese se verifica numai dupa ce hotaririle ramin definitive.

ART. 21
Judecatoriile functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
Numarul judecatoriilor si raza teritoriala a acestora se stabilesc prin hotarire a Consiliului de Ministri, tinindu-se seama de cerintele unei bune administrari a justitiei.

ART. 22
Judecatoriile judeca in prima instanta toate pricinile, in afara de acelea date prin lege in competenta tribunalelor, iar in ultima instanta, pricinile anume prevazute de lege.
Ministerul Justitiei poate dispune ca, in municipiul Bucuresti, pricinile privind infractiuni flagrante sa fie judecate numai la anumite judecatorii.

ART. 23
Pricinile, precum si cererile de competenta judecatoriilor, se judeca in complet format din 2 judecatori. In caz de divergenta, instanta se completeaza cu presedintele sau vicepresedintele judecatoriei ori cu un judecator desemnat de presedinte.
Pricinile privind infractiuni impotriva protectiei muncii, precum si acelea privitoare la desfacerea contractului de munca, se judeca in complet format dintr-un judecator si 2 asesori populari.
Completele de judecata se compun cu asesori populari chiar daca numai una din infractiuni sau una din cererile formulate potrivit codului muncii intra in prevederile alineatului 2.

ART. 24
In fiecare judet functioneaza un tribunal judetean, iar in municipiul Bucuresti, un tribunal avind aceeasi competenta materiala ca si tribunalele judetene, denumit Tribunalul municipiului Bucuresti.

ART. 25
Tribunalele judetene si tribunalul municipiului Bucuresti judeca in prima instanta pricinile date prin lege in competenta lor.
Ca instanta de recurs, tribunalele judetene si Tribunalul municipiului Bucuresti judeca:
- recursurile impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de judecatoriile din cuprinsul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti;
- recursurile extraordinare declarate de ministrul justitiei sau de procurorul general, daca prin hotarirea atacata pricina a fost judecata de judecatorie in ultima instanta;
- alte recursuri, in cazuri prevazute de lege.

ART. 26
Recursurile si recursurile extraordinare se judeca in complet format din 3 judecatori.
Judecata in fata instantei de recurs continua in aceeasi compunere si in cazul casarii hotaririi primei instante, cu retinere spre rejudecare.
Pricinile referitoare la infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, precum si pricinile privind infractiunile de omor, omor calificat, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se judeca, in prima instanta, in complet format din 2 judecatori si 3 asesori populari.
Toate celelalte pricini penale si civile, precum si cererile de orice fel de competenta tribunalelor judetene in prima instanta, se judeca in complet format din 2 judecatori. In caz de divergenta, instanta se completeaza cu presedintele sau vicepresedintele instantei ori cu un judecator desemnat de presedinte.

ART. 27
Numarul si raza teritoriala a tribunalelor militare se stabilesc prin hotarire a Consiliului de Ministri, tinindu-se seama de cerintele unei bune administrari a justitiei.

ART. 28
Tribunalele militare de mari unitati si tribunalele militare teritoriale judeca in prima instanta infractiunile date prin lege in competenta lor.
Tribunalele militare teritoriale judeca si recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele militare de mari unitati.

ART. 29
Tribunalele militare de mari unitati judeca pricinile de competenta lor in prima instanta in complet format dintr-un judecator si 2 asesori populari, ofiteri activi.
Tribunalele militare teritoriale judeca pricinile de competenta lor in prima instanta in complet format din 2 judecatori si 3 asesori populari, ofiteri activi.
Recursurile se judeca, de catre tribunalele militare teritoriale, in complet format din 3 judecatori.
Judecata in fata instantei de recurs continua in aceeasi compunere si in cazul casarii hotaririi primei instante, cu retinere spre rejudecare.

ART. 30
Presedintele tribunalului militar teritorial trebuie sa aiba cel putin gradul de colonel, iar presedintele tribunalului militar de mare unitate, cel putin gradul de maior.
Cind inculpatul este militar, judecatorii si asesorii populari, care intra in compunerea completului de judecata la tribunalele militare de mari unitati si cele teritoriale, trebuie sa aiba cel putin gradul inculpatului.

ART. 31
Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste Romania are sediul in municipiul Bucuresti.

ART. 32
Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Nationala, pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia si functioneaza pina la alegerea noului Tribunal Suprem in legislatura urmatoare, putind fi revocat de Marea Adunare Nationala.
In cazul in care Marea Adunare Nationala nu se poate intruni din cauza unor imprejurari exceptionale, Tribunalul Suprem este numit si revocat de catre Consiliul de Stat.
In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale, presedintele, vicepresedintii si ceilalti membrii ai Tribunalului Suprem se numesc si se revoca de catre Consiliul de Stat.

ART. 33
Tribunalul Suprem are o sectie civila, o sectie penala si o sectie militara.
In cadrul Tribunalului Suprem functioneaza, de asemenea: servivciul de studii si documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ si biroul de personal.
Normele de organizare si functionare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de catre presedintele acestui tribunal.

ART. 34
Presedintele Tribunalului Suprem este ajutat de vicepresedinti, care au si atributia de a conduce, nemijlocit, fiecare cite o sectie.
Vicepresedintele Tribunalului Suprem pentru sectia militara trebuie sa aiba cel putin gradul de general-maior.

ART. 35
Tribunalul Suprem are urmatoarele atributii:

1. Exercita controlul general asupra activitatii de judecata a tuturor tribunalelor si judecatoriilor, prin:
a) judecarea recursurilor extraordinare, de competenta sa, declarate de ministrul justitiei sau procurorul general impotriva hotaririlor judecatoresti definitive;
b) judecarea recursurilor declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunalele judetene, Tribunalul municipiului Bucuresti si tribunalele militare teritoriale, precum si impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de sectiile Tribunalului Suprem;
c) studierea practicii judiciare a tribunalelor si judecatoriilor si luarea masurilor ce s-ar invedera necesare potrivit art. 36 pct. 2 lit. b, c si d.

2. Emite decizii de indrumare, in vederea aplicarii unitare a legilor in activitatea de judecata.

3. Judeca in prima instanta pricinile date prin lege in competenta sa.

4. Judeca orice alte cereri pe care legea i le da in competenta.

ART. 36
In vederea aplicarii dispozitiilor art. 35 pct. 1 lit c si pct. 2:

1. Presedintele Tribunalului Suprem, de acord cu ministrul justitiei, poate invita pe presedintii tribunalelor judetene, presedintele Tribunalului municipiului Bucuresti si presedintii tribunalelor militare teritoriale la consfatuiri, in cadrul carora acestia sa prezinte, in fata plenului, informari asupra activitatii de judecata a instantelor, indeosebi in legatura cu aplicarea unitara a legii, precum si cu orice alte probleme de practica judiciara.

2. Presedintele Tribunalului Suprem poate dispune ca membri ai Tribunalului Suprem sa studieze, la sediul instantelor, practica judiciara.
In indeplinirea acestei dispozitii, membrii Tribunalului Suprem pot:
a) sa examineze hotaririle judecatoresti definitive, lucrarile de generalizare a practicii judiciare, precum si datele referitoare la starea infractionala si la alte aspecte din activitatea instantelor;
b) sa se informeze asupra problemelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, rezultate din hotaririle judecatoresti definitive, facind cunoscuta practica Tribunalului Suprem;
c) sa constate daca in activitatea instantelor s-au pronuntat hotariri definitive ori s-au invederat situatii care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei;
d) sa constate cazuri de aplicare neunitara a legii, care fac necesara emiterea unor decizii de indrumare.

ART. 37
Sedintele Tribunalului Suprem in plenul sau au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar in caz de impiedicare a unora dintre acestia, cu participarea a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecarei sectii si intotdeauna cu un numar de membri fara sot.
Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de presedintele Tribunalului Suprem, iar in caz de impiedicare, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de acesta.

ART. 38
In vederea emiterii deciziilor de indrumare, Tribunalul Suprem se intruneste, in plenul sau, cel putin o data la 3 luni.
In sedintele prevazute in alineatul precedent pun concluzii ministrul justitiei si procurorul general.

ART. 39
Sectiile Tribunalului Suprem judeca in complet format din 3 judecatori.
Recursul extraordinar declarat impotriva hotaririlor pronuntate de sectiile Tribunalului Suprem se judeca in complet format din 7 judecatori, desemnati de presedinte, altii decit cei care au dat hotarirea.
Recursul impotriva hotaririlor pronuntate de sectiile Tribunalului Suprem in prima instanta se judeca, de asemenea, de un complet format din 7 judecatori, desemnati in modul aratat in alineatul 2.
Recursul extraordinar exercitat impotriva hotaririlor pronuntate potrivit alineatului 3 este de competenta plenului Tribunalului Suprem.
Cind inculpatul este militar, judecatorii care intra in compunerea completului de judecata trebuie sa aiba cel putin gradul inculpatului. In cazul in care judecata se face in plen sau de catre completele prevazute in alineatele 2 si 3, acestea se constituie cu judecatori ai sectiei militare, altii decit cei care au pronuntat hotarirea, precum si cu numarul necesar de judecatori de la celelalte sectii ale Tribunalului Suprem.

ART. 40
Presedintele Tribunalului Suprem prezinta Marii Adunari Nationale, iar in intervalul dintre sesiuni, Consiliului de Stat, dari de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem.
Presedintele Tribunalului Suprem poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor in vigoare interpretare general obligatorie.

ART. 41
Deciziile de indrumare ale plenului Tribunalului Suprem sint supuse controlului Marii Adunari Nationale, iar in intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat.

ART. 42
Presedintii tribunalelor judetene si cel al Tribunalului municipiului Bucuresti, judecatorii acestor tribunale, precum si judecatorii de la judecatorii, sint alesi si revocati de consiliile populare judetene sau, dupa caz, de Consiliul Popular al municipiului Bucuresti, la propunerea Ministerului Justitiei.
Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele judetene, Tribunalul municipiului Bucuresti si judecatorii se vor face alegeri partiale, in prima sesiune a consiliului popular judetean sau a Consiliului Popular al municipiului Bucuresti, ce urmeaza a se tine dupa declararea vacantei.
Alegerile prevazute in alin. 1 si 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei alesi functioneaza pina la efectuarea unor noi alegeri de presedinti si judecatori.

ART. 43
Numarul judecatorilor la tribunalele judetene, Tribunalul municipiului Bucuresti si judecatorii se stabileste de Ministerul Justitiei.

ART. 44
Poate fi judecator persoana care:
a) este cetatean roman si are capacitate de exercitiu;
b) este doctor sau licentiat in drept;
c) nu a fost condamnat penal si se bucura de o reputatie nestirbita.
La instantele din unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decit cea romana vor functiona si judecatori care cunosc si limba acelei populatii.

ART. 45
Pentru a putea fi ales judecator la judecatorie candidatul va trebui sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 44 si sa fi fost declarat reusit la examenul de capacitate prevazut de lege sau sa aiba o vechime in munca juridica de cel putin 5 ani ca lucrator in specialitate in Ministerul Justitiei, procuror, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din invatamintul juridic superior, redactor la o revista juridica sau la o editura cu specific juridic, lucrator de specialitate juridica la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Republicii Socialiste Romania, Institutul de Criminalistica, laboratoarele de expertiza criminalistica sau in unele directii, sectii sau birouri cu atributii speciale de legislatie sau studii juridice.
Procurorii care au promovat examenul de capacitate in aceasta calitate pot fi alesi judecatori fara a mai fi obligati de a promova examenul de capacitate ca judecator.

ART. 46
Pentru a fi ales sau desemnat intr-una din functiile judecatoresti superioare aceleia de judecator de judecatorie, se cere o vechime in munca de judecator de 5 ani pentru vicepresedintele de judecatorie, 7 ani pentru presedintele de judecatorie, 8 ani pentru judecator de tribunal judetean, 9 ani pentru presedinte de sectie la tribunalul judetean si vicepresedinte de tribunal judetean si 10 ani pentru presedinte de tribunal judetean.
Activitatea ca judecator stagiar se socoteste in calculul vechimii prevazute in alineatul precedent.
Cei care au prestat efectiv o munca juridica din cele enumerate la art. 45 vor putea fie alesi sau desemnati in functiile aratate in alineatul 1, daca au in aceasta munca vechimea prevazuta in acel alineat sporita cu 3 ani.

ART. 47
Repartizarea judecatorilor alesi pentru judecatorii, la instantele ce functioneaza in cuprinsul judetului sau al municipiului Bucuresti, in care s-a facut alegerea se face de Ministerul Justitiei.

ART. 48
Vicepresedintii, presedintii de sectii si judecatorii inspectori de la tribunalele judetene sau Tribunalul municipiului Bucuresti sint desemnati de Ministerul Justitiei dintre judecatorii alesi pentru aceste instante.
Presedintii si vicepresedintii de judecatorii sint desemnati de Ministerul Justitiei dintre judecatorii alesi pentru judecatorii.
La desemnarea in functiile prevazute in alineatele precedente se au in vedere conditiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum si titlurile si activitatea stiintifica desfasurata.

ART. 49
Presedintele tribunalului judetean si cel al tribunalului municipiului Bucuresti prezinta anual, in sesiunile consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti, dari de seama cu privire la starea legalitatii din cuprinsul judetului sau al municipiului Bucuresti.

ART. 50
Pina la stabilirea procedurii de alegere a judecatorilor de la tribunalele militare, presedintii, vicepresedintii, presedintii de sectii si judecatorii de la aceste instante se numesc de Ministerul Justitiei cu acordul Ministerului Fortelor Armate.
Numarul judecatorilor tribunalelor militare se stabileste de Ministerul Justitiei cu acordul Ministerului Fortelor Armate.
Conditiile prevazute de art. 44, 45 si 46 sint aplicabile in mod corespunzator si judecatorilor militari.

ART. 51
La judecatorii si tribunalele militare de mari unitati pot functiona judecatori stagiari, numiti de Ministerul Justitiei.
Conditiile pentru numirea judecatorilor stagiari sint cele prevazute in art. 44.
La numirea judecatorilor stagiari se vor avea in vedere si notele obtinute in facultate.
Pentru judecatorii stagiari de la tribunalele militare, numirea se face cu acordul Ministerului Fortelor Armate.

ART. 52
Judecatorii stagiari efectueaza un stagiu de 2 ani.

ART. 53
Dupa 6 luni de functionare efectiva judecatorii stagiari sint examinati sub aspectul cunostintelor dobindite in vederea acordarii dreptului de a exercita unele atributii de judecata.
Judecatorii stagiari de le judecatorii participa la activitatea de judecata numai in completele in care celalalt judecator este ales.
Judecatorii stagiari de la tribunalele militare de mari unitati participa la activitatea de judecata in complet constituit cu 2 asesori populari.

ART. 54
Dupa implinirea a 2 ani de stagiu, judecatorii stagiari sint obligati sa se prezinte la examenul de capacitate.
Cei care au exercitat functia de judecator stagiar timp de 2 ani, fara a fi depus examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen, daca de la incetarea acestei functii si pina la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

ART. 55
Examenul de capacitate se tine in conditiile, la data si locul ce se stabilesc de Ministerul Justitiei.
Neprezentarea nejustificata la examenul de capacitate la prima sesiune sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator stagiar.

ART. 56
In interes de serviciu, judecatorii pot fi delegati sau detasati, in conditiile codului muncii, la o alta judecatorie din cuprinsul aceluiasi judet, de catre presedintele tribunalului judetean, cu acordarea drepturilor legale cuvenite angajatilor delegati sau detasati.
Judecatorii de la judecatorii pot fi transferati in cadrul judetului la cerere sau in interes de serviciu, in conditiile codului muncii, de Ministerul Justitiei.

ART. 57
Ministerul Justitiei poate propune consiliului popular judetean eliberarea din functie a judecatorilor in vederea alegerii lor in alt judet.

ART. 58
Judecatorii sint obligati sa indeplineasca indatoririle de serviciu, respectind cu strictete dispozitiile legii si sa lupte pentru apararea si intarirea legalitatii socialiste. Ei sint datori ca atit in activitatea de serviciu cit si in relatiile sociale sa dea dovada de o comportare corecta si demna, compatibila cu prestigiul pe care trebuie sa-l aiba cel ce indeplineste aceasta functie.
Savirsirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputatiei de judecator, atrage pierderea dreptului de a mai indeplini aceasta functie.

ART. 59
Judecatorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru comportari ce dauneaza interesului serviciului ori prestigiului justitiei.

ART. 60
Sanctiunile ce se aplica pentru abaterile disciplinare sint:
a) observatia;
b) mustrarea;
c) mustrarea cu avertisment;
d) desfacerea contractului de munca, in cazul abaterilor grave, pentru judecatorii stagiari; desarcinarea din functie pentru judecatorii militari.
Pentru abateri grave, la cererea consiliului disciplinar, Ministerul Justitiei poate propune consiliului popular judetean revocarea din functia de judecator de judecatorie sau de tribunal judetean.
In cazul judecatorilor de la Tribunalul Suprem, revocarea este propusa Marii Adunari Nationale sau, dupa caz, Consiliului de Stat, de catre presedintele acestui tribunal.

ART. 61
Actiunea disciplinara se exercita de ministrul justitiei, de presedintele tribunalului judetean sau presedintele tribunalului militar teritorial, ori de presedintele Tribunalului Suprem, dupa caz, pe baza unor cercetari prealabile, dupa ascultarea obligatorie a judecatorului de catre cei care au efectuat cercetarea.
Daca actiunea disciplinara se exercita de presedintele tribunalului judetean ori de presedintele tribunalului militar teritorial, acestia vor instiinta si Ministerul Justitiei.
In cazul abaterilor grave, savirsite de judecatorii de la judecatorii, tribunalele judetene, Tribunalul municipiului Bucuresti si tribunalele militare, ministrul justitiei poate dispune suspendarea acestora pina la solutionarea actiunii disciplinare. In ce priveste judecatorii Tribunalului Suprem care au savirsit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea presedintelui Tribunalului Suprem.
In caz de punere in miscare a actiunii penale impotriva judecatorilor, acestia vor fi suspendati din functie pina la terminarea definitiva a procesului penal.

ART. 62
Abaterile disciplinare se judeca de consilii disciplinare formate din 3 judecatori, desemnati de presedintele instantei respective, si care functioneaza:
a) pe linga tribunalele judetene si Tribunalul municipiului Bucuresti, pentru judecatorii de la judecatorii;
b) pe linga tribunalele militare teritoriale, pentru judecatorii de la tribunalele militare de mari unitati;
c) pe linga Tribunalul Suprem pentru ceilalti judecatori.
Sesizarea consiliului disciplinar se face in termen de 30 de zile de la da ta cind cel ce a dispus cercetarea judecatorului a luat cunostinta de rezultatul cercetarilor dar nu mai tirziu de un an de la data savirsirii abaterii.
Sanctiunile se comunica in scris celui sanctionat precum si organului care a exercitat actiunea disciplinara. In cazul actiunii exercitate de presedintele tribunalului judetean ori de presedintele tribunalului militar teritorial, sanctiunea se comunica si Ministerului Justitiei.

ART. 63
Contestatiile impotriva deciziilor data de consiliile prevazute de art. 62 lit. a si b se judeca de catre consiliul disciplinar de pe linga Tribunalul Suprem.
Contestatiile impotriva deciziilor date de consiliul prevazut de art. 62 lit. c se judeca de consiliul disciplinar de pe linga Tribunalul Suprem, format din 5 membrii, altii decit cei ce au pronuntat prima decizie.
Termenul in care se poate introduce contestatia este de 10 zile de la primirea comunicarii.

ART. 64
Reabilitarea opereaza de drept in cazul sanctiunilor prevazute de art. 60 lit. a, b si c, daca, in decurs de un an, cel sanctionat nu mai savirseste o alta abatere disciplinara.

ART. 65
Calitatea de judecator inceteaza prin:
a) expirarea mandatului, revocarea sau eliberarea din functie, pentru cei alesi;
b) demisie, transferarea in alta functie sau desfacerea contractului de munca, in conditiile legii, pentru judecatorii stagiari, desarcinarea din functie pentru judecatorii militari.
Eliberarea din functie se face si la cererea judecatorului, pentru motive temeinice.

ART. 66
Eliberarea din functie a judecatorilor se face in aceleasi conditii in care acestia au fost alesi.

ART. 67
Asesor popular poate fi orice persoana care este cetatean roman, are virsta de 23 ani impliniti, nu a fost condamnat penal, are capacitatea de exercitiu, este absolvent al scolii generale si se bucura de o reputatie nestirbita.

ART. 68
Asesorii populari pentru tribunalele judetene, tribunalul municipiului Bucuresti si pentru judecatorii se aleg de catre consiliile populare judetene ori, dupa caz, de consiliul popular al municipiului Bucuresti, pe termen de 4 ani. Ei pot fi revocati in aceleasi conditii in care au fost alesi.
Numarul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal judetean si judecatorie, precum si pentru Tribunalul municipiului Bucuresti, se stabileste de Ministerul Justitiei.
Drepturile banesti ale asesorilor populari, pe timpul cit functioneaza la tribunalele judetene, Tribunalul municipiului Bucuresti si judecatorii, se stabilesc prin hotarire a Consiliului de Ministri.
Pina la stabilirea procedurii de alegere a asesorilor populari de la instantele militare, acestia se numesc, pe termen de un an, de catre ministrul fortelor armate. Ei pot fi revocati in aceleasi conditii in care au fost numiti.
Numarul asesorilor populari pentru fiecare tribunal militar se stabileste de Ministerul Justitiei, cu acordul Ministerului Fortelor Armate.

ART. 69
Asesorii populari isi pastreaza locul si functia in productie pe timpul cit isi exercita mandatul.

ART. 70
Dispozitiile legale privind indeplinirea atributiilor de judecata se aplica si asesorilor populari.

ART. 71
Presedintele tribunalului judetean, al Tribunalului municipiului Bucuresti sau judecatorii delegati de acestia verifica, la locurile de detinere, legalitatea detinerii si modul de executare a pedepselor privative de libertate.
Persoanele prevazute in alineatul precedent verifica de asemenea, legalitatea internarii in institutiile sanitare a bolnavilor mintali periculosi.
Presedintele sau judecatorul delegat are acces deplin la locurile de detentie preventiva, de executare a pedepselor, la locurile de munca ale condamnatilor, la locurile de executare a masurilor educative aplicate minorilor, precum si la institutiile sanitare in care sint internati bolnavi mintali periculosi pe baza hotaririlor judecatoresti.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica, in mod corespunzator, si presedintelui tribunalului militar teritorial sau judecatorului delegat de acesta, in ceea ce priveste unitatile militare disciplinare.

ART. 72
Presedintele sau judecatorul delegat examineaza ordinele, instructiunile, dispozitiile si alte acte referitoare la legalitatea detinerii sau internarii, dosarele personale si orice alte lucrari in legatura cu situatia arestatilor preventiv, a condamnatilor sau a internatilor.
Presedintele sau judecatorul delegat examineaza cererile sau reclamatiile verbale ale arestatilor preventiv, ale condamnatilor sau ale internatilor, putindu-i asculta fara prezenta altor persoane. Daca constata cazuri de detinere sau internare ilegala ori alte cazuri de nerespectare a legii, sesizeaza organele competente pentru luarea masurilor necesare.

ART. 73
La judecatorii, tribunalele judetene si Tribunalul municipiului Bucuresti functioneaza executori judecatoresti.
Executorii judecatoresti sint subordonati presedintelui instantei, in conditiile personalului auxiliar.

ART. 74
Executorii judecatoresti executa hotaririle pronuntate in pricinile civile si dispozitiile cu caracter civil cuprinse in hotaririle pronuntate in pricinile penale, precum si orice alte titluri executorii, afara de cazurile in care legea prevede competenta altor organe.
Executorii judecatoresti indeplinesc orice alte lucrari date prin lege in competenta lor.

ART. 75
Executor judecatoresc poate fi persoana care are capacitate de exercitiu si a absolvit cel putin liceul avind examenul de bacalaureat.
Executorii judecatoresti se numesc de Ministerul Justitiei.

ART. 76
Executorii judecatoresti isi exercita atributiile in raza teritoriala a instantei la care functioneaza. Prin ordinul ministrului justitiei, aceasta competenta poate fi extinsa.
Modul in care sint aduse la indeplinire atributiile executorilor judecatoresti se stabileste, prin regulament, de Ministerul Justitiei.

ART. 77
Salarizarea judecatorilor se stabileste prin hotarire a Consiliului de Ministri.
Salarizarea precum si orice alte drepturi cuvenite personalului de la tribunalele militare se stabilesc potrivit dispozitiilor legale care reglementeaza astfel de drepturi pentru personalul din Ministerul Fortelor Armate si se asigura de catre acest minister.

ART. 78
Judecatorii, cu exceptia judecatorilor stagiari, actualmente in functie, sint considerati ca indeplinesc conditiile prevazute de art. 54, precum si conditiile de vechime pentru functiile pe care le ocupa.
Dispozitiile alin. 1 se aplica si fostilor judecatori si procurori definitivi alesi sau numiti in organizatiile obstesti sau in aparatul de stat in functii legate de activitatea justitiei.
Timpul cit se presteaza efectiv munca intr-una din functiile din alineatul precedent va fi cuprins in vechimea de judecator.
Dispozitiile alin. 1 sint aplicabile, in mod corespunzator, si executorilor judecatoresti.

ART. 79
Pina la alegerea judecatorilor potrivit dispozitiilor legii de fata, judecatorii numiti continua sa-si exercite atributiile lor. Pina la aceeasi data angajarea, transferarea si desfacerea contractului de munca a judecatorilor se fac de Ministerul Justitiei.

ART. 80
Judecatorii militari de toate gradele sint, in serviciul militar activ.
Incadrarea si avansarea in grad in cadrul fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania a judecatorilor militari se fac, potrivit Statutului Corpului Ofiterilor, la propunerea ministrului justitiei sau a presedintelui Tribunalului Suprem, dupa caz.
Pentru abaterile de la disciplina militara, judecatorii militari raspund potrivit Regulamentului disciplinar al fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania.

ART. 81
Dispozitiile codului muncii si celelalte prevederi ale legislatiei muncii sint aplicabile judecatorilor.
Atributiile, care potrivit acestei legislatii revin conducerii unitatii, se vor exercita, in cazul judecatorilor, de catre Ministerul Justitiei sau presedintele Tribunalului Suprem, dupa caz.
Dispozitiile alineatelor precedente sint aplicabile in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

ART. 82
Judecatorii beneficiaza de aceleasi drepturi pe care le au, potrivit legislatiei muncii, angajatii cu contracte de munca pe durate nedeterminate.

ART. 83
Judecatorii care au promovat examenul de capacitate dar nu au fost alesi, cei care la expirarea mandatului nu au fost realesi, precum si cei eliberati din functii, beneficiaza de drepturile prevazute de codul muncii privitoare la desfacerea contractului de munca de catre unitate, pentru motive neimputabile angajatului.

ART. 84
In caz de realegere sau transferare la o instanta din alta localitate, judecatorii se vor considera transferati in interes de serviciu in intelesul codului muncii.

ART. 85
In sedintele instantelor judecatoresti, membrii completului, cu exceptia militarilor, sint obligati sa poarte tinuta vestimentara de judecata.

ART. 86
Pe baza si in vederea executarii prezentei legi, ministrul justitiei va emite instructiuni privind activitatea ce va fi desfasurata de judecatorii stagiari, modul in care li se acorda dreptul de a exercita atributiile functiei inainte de depunerea examenului, examenului de capacitate, notarea judecatorilor, precum si pentru aplicarea celorlalte dispozitii ale legii.

ART. 87
Legea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecatoreasca, cu modificarile ulterioare, Statutul disciplinar al judecatorilor aprobat prin Decretul nr.338 din 23 decembrie 1953, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi, se abroga.

ART. 88
Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.
------------------


Miercuri, 02 decembrie 2020, 05:54

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.